În anii în care a fost director executiv al uneia dintre cele mai mari firme de construcții din Ucraina, Oleh Maiboroda a păstrat role de bancnote de dolari într-un seif în spatele biroului său. Banii erau folosiți pentru a mitui funcționari publici care urmau să aprobe proiecte de construcții, a declarat Maiboroda pentru Reuters. Sarcina de a înmâna banii, spune el, a fost încredințată unui avocat pe nume Oleh Tatarov, în prezent consilier de rang înalt al președintelui Ucrainei, Volodimir Zelenski.
„Tatarov obișnuia să rezolve toate problemele cu forțele de ordine”, a declarat Maiboroda într-un interviu acordat la Viena, unde s-a stabilit pentru a scăpa de urmărirea penală în Ucraina pentru presupusul său rol în schemele de corupție în care a fost implicată firma de construcții Ukrbud Development LLC.
Maiboroda a spus că mita trecea pe la Tatarov din 2014 până în 2019. Contactele avocatului cu poliția, instanțele și procurorii l-au făcut un intermediar perfect. „Bineînțeles că plătea" pentru a înlesni proiectele cu autoritățile, inclusiv prin obținerea de autorizații de construcție, a spus Maiboroda. „Le dădea bani pentru ca aceste aranjamente să fie făcute", a adăugat el.
Afirmațiile lui Maiboroda amenință să reaprindă o controversă care l-a afectat pe președintele Volodimir Zelenski chiar și în timp de război: acuzațiile adversarilor politici și ale militanților anticorupție, potrivit cărora persoane puternice l-au protejat pe Tatarov de urmărirea penală.
Maiboroda nu a furnizat nicio dovadă a acuzațiilor sale. Acestea fac ecoul unei acuzații anterioare împotriva lui Tatarov, lansată de agențiile anticorupție din Ucraina, potrivit căreia acesta ar fi organizat darea de mită. Procurorii au închis cazul în aprilie 2022 din motive procedurale.
Tatarov, consilier al președintelui din 2020 pentru forțele de ordine și agențiile de securitate, a negat orice abatere și nu a fost condamnat pentru nicio infracțiune. El a declarat că acuzatorii săi încearcă o reglare de conturi politice. Zelenski a declarat anterior că corupția nu își are locul în administrația sa. „Vreau să subliniez: dacă cei care lucrează cu mine sunt suspectați de corupție, acești oameni vor fi concediați. Și nu am văzut încă astfel de exemple în biroul meu”, a declarat el într-un interviu acordat în decembrie 2020 revistei Focus din Ucraina.
Nici Zelenski și nici Tatarov nu au răspuns la întrebări detaliate pentru articolul Reuters.
Zelenski a fost lăudat că este un lider de război de când Rusia a început invazia sa la scară largă în februarie anul trecut. Cu toate acestea, unii au pus la îndoială angajamentul său de a-și respecta promisiunea de a lupta împotriva corupției. Ucraina se situează în mod constant în jumătatea inferioară a Indicelui anual de percepție a corupției la nivel mondial realizat de Transparency International și, în cel mai recent studiu, pentru anul 2022, doar Rusia a fost considerată mai coruptă în Europa.
Miliardele de dolari de ajutor alocate guvernului lui Zelenski, precum și ambițiile de a adera la Uniunea Europeană depind de capacitatea Ucrainei de a dovedi că este serioasă în ceea ce privește combaterea corupției și adoptarea bunei guvernări.
Într-un raport din iunie, Fondul Monetar Internațional a declarat că donatorii și investitorii străini trebuie să vadă reformele pentru îmbunătățirea guvernanței, a transparenței și pentru combaterea corupției „fără întârziere”. Într-o evaluare a șanselor de aderare a Ucrainei la UE, publicată în iunie 2022, Comisia Europeană a descris corupția ca fiind „o provocare serioasă care necesită o atenție continuă”.
Un sondaj realizat de două institute de sondare de la Kiev, publicat pe 11 septembrie, a constatat că 78% dintre ucraineni îl consideră pe Zelenski responsabil pentru corupția guvernamentală. Un sondaj conex a constatat că 55% consideră că ajutorul militar occidental ar trebui să fie condiționat de combaterea corupției.
În ultimele luni, Zelenski a luat măsuri pentru a le răspunde celor care se îndoiesc de el.
În ianuarie, el a concediat mai mulți înalți funcționari, pe fondul unor acuzații publice de corupție și nereguli, declarând: „Toate problemele interne care interferează cu statul sunt și vor fi curățate”. La începutul acestei luni, Zelenski l-a înlocuit pe ministrul său al apărării, Oleksii Reznikov, invocând necesitatea unor „noi abordări”. Acest lucru a avut loc după o serie de acuzații lansate de presa ucraineană potrivit cărora ministerul apărării achiziționa bunuri la valori umflate. Reznikov a declarat într-o conferință de presă la Kiev, cu o săptămână înainte de a fi înlăturat, că rapoartele sunt inexacte.
Remanierile l-au ocolit pe Tatarov, care a rămas în funcție. Mai multe persoane din interiorul grupurilor politice, intervievate de Reuters, au declarat că acesta este o figură crucială care îl ajută pe Zelenski să controleze agențiile de securitate și de aplicare a legii din Ucraina, care sunt foarte extinse.
„Tatarov a devenit simbolul toleranței lui Zelenski față de corupție în cercul său interior”, a scris ziarul Kyiv Independent la începutul acestui an, făcând referire la acuzația de mită.
Daria Kaleniuk, directorul executiv al Centrului de acțiune anticorupție din Ucraina (AntAC), un ONG, consideră că într-o democrație sănătoasă orice oficial acuzat de corupție ar trebui suspendat până la dezvinovățire. „Dacă Zelenski nu scapă de Tatarov, nu va fi văzut ca fiind serios în epurarea țării de corupție”, a declarat ea pentru Reuters.
Aliații lui Tatarov spun că acesta este o victimă a propriei sale eficiențe ca om de bază al lui Zelenski în ceea ce privește aplicarea legii. „Vor încerca orice pentru a-l doborî pe acest tip, pentru că el este vârful de lance”, a declarat Nicola Mirto, un antreprenor italian și fost client al lui Tatarov. Mirto a declarat că Tatarov a atras furia unor interese puternice prin susținerea campaniei anticorupție din Ucraina împotriva oligarhilor.
Controverse mai vechi
Zelenski a devenit președinte în mai 2019 cu promisiunea de a rupe administrația de clientelismul și corupția care au afectat Ucraina timp de decenii.
El a devenit celebru ca actor într-o satiră politică televizată, „Servitorii poporului”. Serialul începe cu un grup de magnați care sorb băuturi deasupra Pieței Independenței din capitală și meditează la care dintre candidații pe care i-au ales cu mâna lor ar putea câștiga viitoarele alegeri prezidențiale.
Cariera guvernamentală a lui Tatarov a început cu câțiva ani mai devreme. El a fost un oficial în timpul mandatului lui Viktor Ianukovici, președintele pro-rus care a fost răsturnat de o revoltă populară în 2014. Tatarov a stârnit controverse la acea vreme cu o declarație, după ce forțele de securitate au tras asupra protestatarilor. Tatarov a susținut că unele focuri de armă au emanat din mulțime. Peste 100 de persoane au murit în cele trei zile de violențe.
„Unii dintre morți au răni la ceafă”, a declarat el în cadrul unei întâlniri cu diplomați europeni, care a fost transmisă de televiziunea ucraineană. Acest lucru, a spus el, arată „că împușcăturile au fost trase undeva în apropiere, de către indivizi care se aflau printre protestatari”. Tatarov nu a oferit atunci dovezi suplimentare pentru afirmația sa. Într-un interviu acordat în 2020 unui radiodifuzor ucrainean, Tatarov a declarat că toate briefingurile pe care le-a oferit s-au bazat pe „informații din materialele din cazurile penale”. „Nu am putut exprima nicio opinie personală”. El nu a răspuns la întrebările adresate de Reuters pe această temă.
După înlăturarea lui Ianukovici, Tatarov a intrat în domeniul privat ca avocat. El a devenit, de asemenea, consilier juridic al unei companii de construcții care face parte din corporația de stat Ukrbud.
Sectorul construcțiilor este un caz tipic pentru limitele neclare dintre sectorul public și cel privat din Ucraina post-sovietică. Registrele societăților britanice și ucrainene și documentele judiciare arată că președintele de atunci al corporației Ukrbud, Maxim Mikitas, a ajuns să controleze peste 75% dintre acțiunile unei firme private numite Ukrbud Development LLC, care are licența de a utiliza sigla corporației de stat.
Mikitas se află în închisoare, fiind acuzat de o altă presupusă schemă de mită, care implică un contract de metrou, pe care o neagă. El a spus într-o declarație pentru Reuters că niciuna dintre resursele corporației de stat nu a fost folosită de compania privată pe care o controlează indirect.
Potrivit lui Maiboroda, Mikitas l-a folosit pe Tatarov pentru sarcini dificile, inclusiv pentru plăți de mită în numele Ukrbud Development. Maiboroda a declarat că obișnuia să primească instrucțiuni regulate de la Mikitas pentru a-i înmâna sume de bani lui Tatarov. În declarația sa pentru Reuters, Mikitas l-a acuzat pe Maiborada de „mărturie falsă” și de faptul că s-a comportat „ca un animal încolțit” după ce el însuși a fost acuzat de corupție. El a spus că contactele și influența lui Tatarov au fost „mult exagerate”.
Maiboroda a declarat că Tatarov era un operator abil, care lucra departe de birou, în cafenele unde își întâlnea contactele și folosea aplicații criptate pentru comunicații. „El știa despre aplicarea legii și ne-a avertizat să fim atenți la aproape tot ce spuneam la telefon”, a declarat Maiboroda pentru Reuters.
El a spus că Tatarov fie colecta el însuși plățile în numerar, fie trimitea un șofer să facă acest lucru. Maiboroda a spus că banii erau alocați de Tatarov și contabilizați ca fiind cheltuieli pentru proiecte de construcție. Maiboroda a arătat pentru Reuters ceea ce el a spus că este o listă a mitei, pe o foaie de calcul, în valoare totală de 1,8 milioane de dolari plătiți de Tatarov. De asemenea, el a prezentat trei chitanțe semnate care corespundeau cu intrările de pe listă. Maiboroda a declarat că semnatarul era Tatarov și că lista de mită provenea din conturile Ukrbud Development. Reuters nu a putut verifica independent acest lucru.
Reuters a împărtășit chitanțele cu Mikitas și Tatarov. Mikitas a spus că sunt un fals. Tatarov nu a răspuns. Biroul Național Anticorupție din Ucraina (NABU) a declarat că experții vor trebui să studieze materialul pentru a-l verifica.
Un nou rol
Zelenski l-a numit pe Tatarov în august 2020 pentru a oferi consultanță în domeniul agențiilor de aplicare a legii și securității. Zelenski a declarat că ar fi nedrept să îi catalogheze pe toți oficialii care au lucrat sub Ianukovici drept reprezentanți ai vechii gărzi. „Principalul lucru este ca o persoană să fie onestă”, a declarat Zelenski reporterilor la câteva zile după numirea lui Tatarov.
La scurt timp după aceea, NABU, o agenție independentă, a deschis o investigație asupra lui Tatarov sub suspiciunea că a aranjat să mituiască un oficial al Ministerului de Interne în 2017 în numele Ukrbud Development.
Presupusa mită - un loc de parcare gratuit pentru oficialul Ministerului de Interne în schimbul unei evaluări subevaluate a unor terenuri de stat - pare modestă. Dar NABU a estimat că subevaluarea terenului a costat statul 81 de milioane de UAH (3,1 milioane de dolari la momentul respectiv).
Înregistrările de pe WhatsApp, obținute de anchetatori și consultate de Reuters, includ instrucțiuni de la Tatarov către un contabil al Ukrbud Development de a-i oferi oficialului un loc de parcare într-un complex imobiliar din Kiev cu „100% reducere”, ca mulțumire pentru eforturile sale. Oficialul Ministerului de Interne a declarat pentru Reuters că a cumpărat locul de parcare la prețul pieței și a negat că a făcut evaluarea.
Doi oficiali de rang înalt din cadrul forțelor de ordine au declarat pentru Reuters că Mikitas a mărturisit mita într-o înregistrare video din octombrie 2020, în care a spus că Tatarov a aranjat plata. Tatarov nu a făcut niciun comentariu pe această temă. Într-un interviu din închisoare acordat unui site de știri ucrainean, publicat la 22 decembrie 2020, Mikitas a răbufnit împotriva lui Tatarov. „Tatarov și cu mine am făcut totul împreună, dar dacă Tatarov stă în biroul președintelui, de ce ar trebui să fiu eu în închisoare?”.
NABU se pregătea să ordone arestarea lui Tatarov, au declarat pentru Reuters cei doi oficiali de aplicare a legii, înarmați cu dovezi care includ mesajele, alte corespondențe și evaluări independente. Dar înainte ca NABU să poată acționa, procurorul general Irina Venediktova, un fost parlamentar din partidul lui Zelenski, a făcut schimbări în echipa care se ocupa de caz. Ea a adus mai mulți procurori, inclusiv ea venind pe post, la începutul lunii decembrie 2020. Trei săptămâni mai târziu, biroul ei a transferat cazul la serviciul de securitate de stat, SBU.
Apoi, în ianuarie 2021, Mikitas și-a retras mărturia. El a declarat pentru Reuters că l-a acuzat pe Tatarov cu convingerea greșită că avocatul și alte persoane încercau să-i fure afacerea. Între timp, investigația SBU s-a împotmolit. O instanță din Kiev a refuzat apoi să le acorde mai mult timp anchetatorilor și, în aprilie 2022, procurorii de stat au închis cazul din aceste motive.
Artem Sitnik, șeful NABU în acea perioadă, a declarat pentru Reuters că el crede că dosarul a fost închis din motive politice. El a spus că agenția sa a prezentat dovezi substanțiale, inclusiv mesajele Whatsapp. Sitnik, care și-a părăsit postul în aprilie 2022, după un mandat de 7 ani, a declarat că biroul „și-a făcut treaba” în investigarea lui Tatarov, dar „sistemul judiciar s-a implicat și a împiedicat să se întâmple ceea ce trebuia să se întâmple”. Sitnik a declarat că nu a fost anunțat în prealabil că cazul a fost luat de la agenția sa și a descris mișcarea ca fiind „complet nelegitimă”.
Un purtător de cuvânt al biroului procurorului general a declarat pentru Reuters că schimbările efectuate de Venediktova în echipa de procurori s-au datorat „complexității excepționale” a cazului. Cazul a fost retras ulterior de la NABU, a precizat purtătorul de cuvânt, la ordinul unui tribunal districtual din Kiev.
Purtătorul de cuvânt a acuzat NABU că nu a reușit să transmită probe către SBU. Refuzul instanței de a extinde ancheta a însemnat că procurorii nu au avut „posibilitatea de a investiga în mod complet, cuprinzător și imparțial toate circumstanțele infracțiunilor”, a adăugat purtătorul de cuvânt.
Zelenski a înlăturat-o pe Venediktova, procurorul general, în iulie 2022, ca parte a unei epurări post-invazie a oficialilor acuzați că nu au reușit să elimine agenții sau simpatizanții ruși din agențiile lor. El a numit-o ambasador în Elveția. Adjunctul ei, Oleksi Simonenko, a demisionat în ianuarie 2023, după ce presa a relatat că își petrecea vacanța în Spania pe timp de război. Nici Venediktova și nici Simonenko nu au comentat pentru articolul Reuters.
„Cardinalul verde”
Tatarov nu este singurul membru al cercului de apropiați al lui Zelenski care a provocat controverse. La fel și șeful de cabinet al președintelui, Andrei Yermak, un asociat din cariera anterioară a lui Zelenski în lumea divertismentului. Nici Yermak nu a răspuns la întrebările pentru articolul Reuters.
Fiu al unui diplomat sovietic, Yermak a lucrat anterior în producția de film și televiziune. În prezent, el se află frecvent alături de Zelenski la întâlniri guvernamentale și evenimente publice. El este cunoscut printre diplomații străini drept „cardinalul verde”, datorită influenței sale și pentru că, la fel ca șeful său, a început să poarte kaki.
În martie 2020, la o lună după ce Yermak a devenit șef de cabinet, au apărut înregistrări video în care fratele lui Yermak, Denis, în prezent soldat, este auzit discutând despre numirile în posturi guvernamentale și sugera că ar putea deschide uși. Denis a confirmat că înregistrarea era cu el, dar a spus că examina candidații și ideile pentru proiectele pe care le propunea guvernului prin intermediul unui apel al cetățenilor și că înregistrările au fost editate într-o încercare motivată politic de a-l discredita pe fratele său. Andrei Yermak a respins, de asemenea, înregistrările și le-a etichetat ca fiind o lovitură politică.
Înregistrările au fost realizate de un fost instructor de poliție, Dmitro Ștanko, care a fost ucis în acțiune în estul Ucrainei în octombrie 2022, potrivit văduvei sale, Liudmila Bielievtsova. Ea a declarat pentru Reuters că scopul lui Ștanko a fost de a expune corupția la nivel înalt și că soțul ei a fost condus de un simț al datoriei. „A vrut ca Ucraina să fie o țară normală”, a spus ea.
În octombrie 2021 au apărut întrebări cu privire la Zelenski, când s-a aflat că acesta a folosit companii offshore pentru a-și gestiona averea și că, cu puțin timp înainte de alegerea sa ca președinte, a transferat o participație dintr-o firmă din Insulele Virgine Britanice către un asociat. Acest asociat, Serghei Șefir, a devenit ulterior un consilier de top al lui Zelenski, lucrând în mod voluntar și neplătit. Zelenski a declarat pentru televiziunea ucraineană ICTV în octombrie 2021 că aranjamentul offshore a fost pentru a-și proteja afacerea de producție TV de presiunile politice ale guvernului Ianukovici.
O analiză din octombrie 2021 a Agenției Naționale pentru Prevenirea Corupției a constatat că „nu există dovezi de îmbogățire ilegală”.
Șefir a declarat pentru Reuters că toate activitățile sale de afaceri au fost legale și că toate declarațiile fiscale necesare au fost depuse. „Pe baza veniturilor încasate și a declarațiilor depuse, am plătit toate impozitele și alte plăți obligatorii cerute de legislația Ucrainei”, a spus el.
Șefir a declarat că Zelenski a depus toate declarațiile de proprietate și de venit necesare. Acestea au fost verificate de agențiile anticorupție, a spus el, și „nu au fost găsite încălcări ale legislației anticorupție”.
Administrația lui Zelenski a atras critici și în țară pentru că a achiziționat bunuri la prețuri peste prețul pieței. În ianuarie, presa ucraineană a relatat că Ministerul Apărării cumpăra ouă la un preț de peste două ori mai mare decât prețul pieței și cartofi la un preț de aproape trei ori mai mare decât valoarea de piață. Un ministru al apărării a demisionat ca urmare a articolului. În prezent, acesta este urmărit penal pentru că a cumpărat kituri de calitate inferioară la prețuri exagerate. Viaceslav Șapovalov, într-o declarație pentru Reuters prin intermediul avocatului său, a negat orice abatere și a spus că nu a căutat niciodată contracte nefavorabile.
Iaroslav Jelezniak, un deputat al opoziției, a declarat că donatorii occidentali ar trebui să ia act de rapoartele de corupție. Până în prezent, peste 41 de țări s-au angajat să acorde Ucrainei un total de peste 140 de miliarde de dolari în ajutor civil și militar, inclusiv peste 70 de miliarde de dolari din partea Statelor Unite, potrivit Ukraine Support Tracker al Institutului Kiel pentru Economie Mondială.
Jelezniak a declarat pentru Reuters că, dacă nu se abordează problema corupției, donatorii occidentali riscă să piardă sume substanțiale. „Acum ne fură banii”, a spus el despre oficialii care au tolerat corupția. „În viitor, ei ar putea să vă fure banii”.
Cu o cerere mai mare de responsabilitate din partea ucrainenilor, Zelenski a luat măsuri la nivel înalt pentru a combate corupția din timpul războiului. La 11 august, el i-a concediat pe toți șefii regionali ai centrelor de recrutare militară după ce un audit a scos la iveală presupuse abuzuri din partea funcționarilor, inclusiv îmbogățirea ilegală și ajutarea recruților să evadeze. La începutul acestei luni, poliția l-a reținut pe unul dintre cei mai bogați oameni din Ucraina, Ihor Kolomoiski, fiind suspectat de fraudă și spălare de bani. Kolomoiski a negat anterior orice abatere.
La 12 septembrie, în urma unor proteste publice, Zelenski a respins prin veto o lege care ar fi permis oficialilor să își mențină declarațiile de avere obligatorii ascunse de ochii publicului timp de un an.
Autoritățile anticorupție din Ucraina și-au dublat activitatea și spun că au făcut mai multe progrese decât oricând de la înființarea lor în 2015. În prima jumătate a acestui an, acestea au lansat aproape 300 de cazuri și au trimis 58 de rechizitorii în instanță, potrivit NABU. Actualul director al NABU, Semen Krivonos, a declarat pentru Reuters că agenția sa acordă prioritate crimelor din timpul războiului în sectoare cheie precum apărarea și reconstrucția și care implică oficiali de rang înalt.
Punct de cotitură
Opinia că corupția persistă în timp de război este larg răspândită printre câteva zeci de locuitori intervievați de Reuters în timpul unei vizite în mai multe orașe și sate la nord de Kiev care au fost cuprinse de luptele de anul trecut. Există, de asemenea, speranța că, după sacrificiul războiului, țara a ajuns la un punct de cotitură.
Arătând spre o alee din Irpin, unde voluntarii care aduceau mâncare locuitorilor au fost împușcați mortal de soldații ruși, Halina, o localnică în vârstă de 44 de ani, a declarat că, în prezent, atunci când tratează cu oficialii locali, „nu mai există nici un indiciu de mită”.
Kaleniuk, militantul anticorupție, crede că războiul a creat o presiune ireversibilă pentru reforme. „Totul s-a schimbat” de la invazia Rusiei, a spus ea. „Cererea pentru o schimbare în societate este uriașă. La fel și cerințele pentru reformă pentru a obține ceea ce își doresc oamenii: integrarea în NATO și în Uniunea Europeană.”
Editor : A.C.
