Live Text Atac masiv al Rusiei asupra Ucrainei. Cel puțin 3 persoane au murit în Herson și Poltava. Rușii au bombardat și Krivoi Rog și Nikopol
Rusia a lansat lovituri în întreaga Ucraină în cursul nopţii. O persoană a murit în Herson, din sudul ţării, iar mai multe locuinţe au fost distruse în Krivoi Rog şi în apropiere de Nikopol. De asemenea, cel puţin două persoane au fost ucise şi alte cinci au fost rănite în urma unui atac cu rachete ruseşti asupra unui sat din regiunea centrală ucraineană Poltava, a declarat luni un oficial ucrainean de rang înalt, potrivit CNN. Pe de altă parte, ucrainenii au atacat cu drone regiunile Moscova şi Briansk. Aeroporturile internaţionale Domodedovo şi Vnukovo din Moscova au fost închise pentru o scurtă perioadă de timp.
LiveText-ul Digi24.ro care a acoperit evenimentele din Ucraina poate fi urmărit AICI.
Rușii spun că au mobilizat avioane de luptă pentru a intercepta drone americane în apropiere de Crimeea ocupată
ACTUALIZARE 22:08 Regimul de la Kremlin susține, luni, că și-a mobilizat avioanele de luptă pentru a intercepta două drone americane de recunoaștere care ar fi ajuns deasupra Mării Negre, în apropiere de Crimeea anexată ilegal.
„După detectarea unui zbor spre frontiera de stat rusească, Rusia a trimis două avioane de luptă pentru a preveni o posibilă încălcare a frontierei şi pentru a contracara misiunea de recunoaştere” a dronelor, a transmis regimul criminal de la Kremlin, prin „frontiera de stat” referindu-se la granițele sale nerecunoscute internațional, obținute după raptul teritorial din 2014.
Rușii mai spun că aceste nave americane fără pilot, Reaper şi Global Hawk, „efectuau o misiune de recunoaştere în regiunea peninsulei Crimeea”, anexată în 2014 de Rusia. După sosirea avioanelor ruseşti, dronele „şi-au schimbat direcţia de zbor şi au părăsit zonele în care au fost efectuate recunoaşteri aeriene”, au adăugat oficialii ruși, conform AFP, citat de Agerpres.
Citește continuarea AICI.
Putin stă din nou acasă de frică să nu fie arestat. India a confirmat că dictatorul rus nu va participa nici la summit-ul G20
ACTUALIZARE 19:55 Dictatorul rus, Vladimir Putin, nu va participa la summit-ul G20 de luna viitoare, ce va fi organizat în India, urmând ca Rusia să fie reprezentată din nou de ministrul său de externe, Serghei Lavrov. Anunțul a fost făcut, luni, de cancelaria prim-ministrului guvernului indian.
Conform oficialilor indieni, Narendra Modi a vorbit cu Putin la telefon şi „şi-a exprimat neînţelegerea” cu privire la decizia acestuia de a nu participa la summit-ul programat pentru 9-10 septembrie. India şi Rusia au stabilit legături încă din timpul Războiului Rece, iar Rusia rămâne cel mai mare furnizor de armament al Indiei.
India, la rândul său, a evitat orice condamnare explicită a Rusiei după ce aceasta a invadat Ucraina în februarie 2022, în ciuda consolidării legăturilor sale de securitate cu Statele Unite.
Citește continuarea AICI.
Președinta Ungariei povestește cum a fost în buncărul lui Zelenski: „Așteptam să ne privim unul în ochii celuilalt”
ACTUALIZARE 17:38 Președinta Ungariei, Katalin Novak, vorbește, într-un interviu acordat presei maghiare, despre vizita efectuată la Kiev, unde a purtat discuții cu președintele ucrainean Volodimir Zelenski chiar în buncărul acestuia.
Katalin Novak spune că vizita la Kiev a fost prima ocazie „când am discutat cu el pe larg și față în față.”
Potrivit publicaţiei Index, convorbirile dintre Katalin Novak şi Zelenski au avut loc în buncărul subteran al președintelui Ucrainei „la etajul minus doi”. În timpul vizitei sale la Kiev, președinta Ungariei, împreună cu lideri ai altor țări, au participat la summitul „Platformei Crimeea”.
Citește continuarea AICI.
Reacția Rusiei după ce o nouă navă cu produse din Ucraina a plecat din portul Odesa printr-un coridor temporar
ACTUALIZARE 15:40 Trecerea unei a doua nave din Ucraina prin coridorul temporar pe Marea Neagră nu are nicio legătură cu perspectivele unui nou acord privind cerealele, în care să fie implicată Rusia, a afirmat luni Dmitri Peskov, purtătorul de cuvânt al Kremlinului.
Dmitri Peskov a declarat luni, într-o conferinţă de presă, că perspectivele relansării acordului privind cerealele vor depinde de respectarea promisiunilor date Moscovei de către Occident cu privire la exporturile ruse de cereale şi îngrăşăminte, scrie Agerpres, preluând Reuters.
Duminică, Kievul a anunţat că un vas ce transporta produse siderurgice către Africa a părăsit portul ucrainean Odesa printr-un coridor maritim temporar din Marea Neagră, a doua navă care face acest lucru după ce Rusia s-a retras, în luna iulie, din acordul mediat de ONU ce permitea exportul de cereale în condiţii de siguranţă. Ulterior, Rusia a ameninţat că va viza toate navele ca potenţiale ţinte militare.
Citește continuarea AICI.
Rusia spune că relansarea acordului cerealelor din Marea Neagră depinde de respectarea promisiunilor date Moscovei
ACTUALIZARE 15:15 Trecerea unei a doua nave din Ucraina prin coridorul temporar pe Marea Neagră nu are nicio legătură cu perspectivele unui nou acord privind cerealele, în care să fie implicată Rusia, a afirmat luni purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, relatează Reuters.
Într-o conferinţă de presă, Peskov a spus că perspectivele relansării acordului privind cerealele vor depinde de respectarea promisiunilor date Moscovei de către Occident cu privire la exporturile ruse de cereale şi îngrăşăminte.
Duminică, Kievul a anunţat că un vas ce transporta produse siderurgice către Africa părăsise portul ucrainean Odesa printr-un coridor maritim temporar din Marea Neagră, a doua navă care face acest lucru după ce Rusia s-a retras, în luna iulie, din acordul mediat de ONU ce permitea exportul de cereale în condiţii de siguranţă. Ulterior, Rusia a ameninţat că va viza toate navele ca potenţiale ţinte militare.
Comunitatea internaţională încearcă să găsească o modalitate de a asigura rute pentru transportul cerealelor către restul lumii în timp util pentru recolta din această toamnă, Ucraina şi Rusia fiind principalii exportatori la nivel mondial.
Maia Sandu spune că Ucraina are nevoie de mai mult sprijin
ACTUALIZARE 15:00 Președintele Republicii Moldova, Maia Sandu, a declarat pentru CNN că „Ucraina trebuie să primească mai mult sprijin și toată lumea ar trebui să înțeleagă că dacă Ucraina nu este ajutată, atunci Rusia nu se va opri în Ucraina sau în Moldova”.
Într-un interviu pentru CNN, Sandu a adăugat că speră că „i se va oferi mai mult sprijin Ucrainei, astfel încât să își poată recupera teritoriile și să se termine acest război nebunesc”.
Întrebată despre moartea lui Evgheni Prigojin, Sandu a menționat că „acest lucru nu face decât să reconfirme riscurile care vin dinspre Rusia, o țară care nu are justiție... Din păcate, acest lucru nu se limitează la granițele Rusiei. Din păcate, acesta este modul în care Rusia acționează față de vecinii săi”.
Rușii anunță că au doborât două drone ucrainene deasupra Peninsulei Crimeea
ACTUALIZARE 14.30 Apărarea aeriană rusă a doborât luni două drone ucrainene deasupra Crimeii anexate de Rusia, a scris pe Telegram Serghei Aksionov, șeful regiunii numit de Rusia, potrivit The Guardian.
El a precizat că o dronă a fost doborâtă în partea de nord a peninsulei de la Marea Neagră, pe care Moscova a anexat-o de la Ucraina în 2014, iar cealaltă în vest, relatează Reuters.
Ministerul rus al Apărării a afirmat că unitățile de apărare aeriană au doborât două drone care zburau deasupra regiunii Briansk în noaptea de 28 august. La scurt timp după aceea, primarul Moscovei, Serghei Sobianin, a declarat că o altă dronă a fost distrusă deasupra Moscovei
Zelenski, despre eliberarea Crimeei: „Cred că este posibil politic să se forţeze demilitarizarea Rusiei pe teritoriul peninsulei”
ACTUALIZARE 14.20 Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat că o soluţie politică asupra Peninsulei Crimeea, anexată de Rusia în 2014, este posibilă şi preferabilă utilizării forţei.
„Referitor la frontierele administrative ale Crimeei, cred că este posibil politic să se forţeze demilitarizarea Rusiei pe teritoriul peninsulei”, a declarat Zelenski într-un interviu acordat duminică, publicat de câteva media ucrainene luni dimineaţă, potrivit dpa, preluată de Agerpres.
Kievul a declarat în repetate rânduri că vrea să elibereze Peninsula Crimeea, precum şi zonele ocupate de la începutul războiului declanşat de Rusia în februarie 2022.
Soldaţii ucraineni din sudul ţării avansează gradual de-a lungul coastei Mării Negre, într-un efort de a tăia calea de aprovizionare a Rusiei spre peninsulă.
Volodimir Zelenski a spus că o soluţie politică pentru Crimeea ar fi preferabilă, pentru că aceasta ar însemna mai puţine victime.
Zelenski a mai spus că el nu doreşte să mute războiul pe teritoriul rus, subliniind că scopul este de a elibera teritoriile Ucrainei şi că avansarea pe teritoriul rus comportă riscul ca Ucraina să piardă sprijinul Occidentului.
Ucraina anunţă că a eliberat Robotîne, o localitate strategică din sud-estul ţării
ACTUALIZARE 14:00 Ucraina a declarat, luni, că trupele sale au eliberat aşezarea Robotîne din sud-estul ţării şi că încearcă să avanseze mai departe spre sud în contraofensiva sa împotriva forţelor ruseşti, relatează Reuters.
Armata ucraineană a declarat săptămâna trecută că forţele sale au arborat drapelul naţional în aşezarea strategică, dar că încă mai desfăşura operaţiuni.
„Robotîne a fost eliberată”, a declarat, luni, ministrul adjunct al Apărării, Hanna Maliar. Aşezarea se află la 10 km sud de oraşul Orihiv, aflat pe linia frontului, în regiunea Zaporojie, pe un drum important spre Tokmak, un nod rutier şi feroviar ocupat de Rusia.
Forţele ucrainene cred că au străpuns cea mai dificilă linie de apărare rusă din sud şi că acum vor începe să avanseze mai rapid, a declarat săptămâna trecută pentru Reuters un comandant care a condus trupele în Robotîne.
Capturarea Tokmak ar fi o piatră de hotar, în timp ce trupele ucrainene presează spre sud, spre Marea Azov, într-o campanie militară menită să spargă unitatea frontului pe care forţele ruseşti l-au constituit după invazia pe scară largă a Moscovei din februarie 2022.
Maliar a declarat pentru televiziunea ucraineană că trupele Kievului, care şi-au început contraofensiva la începutul lunii iunie, se deplasează acum la sud-est de Robotîne şi la sud de Mala Tokmacika, localitate aflată în apropiere.
Succesul Ucrainei în recucerirea localităţii Robotîne, pe care Rusia nu l-a confirmat, vine după ce presa a relatat că în această lună a avut loc o întâlnire între şefii militari de rang înalt ai NATO şi generalul de rang înalt al Ucrainei cu privire la resetarea strategiei militare a Ucrainei.
Rusia aduce noi forțe în estul Ucrainei
Forţele ucrainene se luptă, de asemenea, cu trupele ruseşti în estul Ucrainei, iar progresele au fost mai lente decât se aşteptau, deoarece au întâlnit vaste câmpuri minate şi tranşee ruseşti. Maliar a descris situaţia de pe câmpul de luptă din est ca fiind „foarte fierbinte” în ultima săptămână. Ea a spus că trupele ruseşti adună noi forţe acolo şi se regrupează, iar Moscova urmăreşte să îşi desfăşoare acolo cei mai buni soldaţi.
Forţele ucrainene au continuat să avanseze la sud de Bahmut, a mai spus Maliar, referindu-se la oraşul estic aproape devastat, care a fost capturat de trupele Moscovei în luna mai, după luni de lupte aprige. Ea a adăugat că, în ultima săptămână, forţele ucrainene au recucerit un km pătrat în jurul Bahmutului, iar trupele ruseşti nu au făcut niciun progres.
FSB a arestat un cetăţean rus acuzat că a transmis informaţii despre războiul din Ucraina către americani
ACTUALIZARE 12:00 Serviciile de securitate ruse (FSB) au anunţat luni că au arestat un cetăţean rus, fost angajat al serviciului diplomatic american în Rusia, acuzat că a transmis Statelor Unite informaţii despre conflictul din Ucraina, relatează TASS.
Într-un comunicat, FSB a precizat că începând din septembrie 2022, Robert Şonov, „fost angajat al Consulatului General al SUA la Vladivostok”, a adunat „informaţii privind desfăşurarea operaţiunii militare speciale în Ucraina, mobilizarea militară în regiunile ruseşti” şi „elemente problematice în Rusia”, evaluând „impactul acestora asupra activităţii de protest a populaţiei în perioada premergătoare alegerilor prezidenţiale din Federaţia Rusă din 2024”.
Potrivit FSB, el a desfăşurat aceste presupuse activităţi „în schimbul unei remuneraţii materiale” şi la cererea „angajaţilor departamentului politic al Ambasadei SUA la Moscova, Jeffrey Sullin şi David Bernstein”.
Acest „informator” al Washingtonului, potrivit FSB, este acuzat de „colaborare secretă cu un guvern străin”, o infracţiune care se pedepseşte cu până la opt ani de închisoare şi o posibilă amendă de până la un milion de ruble.
FSB a difuzat o înregistrare video în care suspectul face o mărturisire.
Serviciul special a precizat că doreşte ca şi cei diplomaţi americani să fie interogaţi.
„Se planifică efectuarea interogatoriilor diplomaţilor americani menţionaţi, în legătură cu care au fost trimise citaţii corespunzătoare pe adresa Ambasadei SUA la Moscova”, a precizat FSB.
De la începutul ofensivei împotriva Ucrainei, în februarie 2022, autorităţile ruse au arestat în mod regulat persoane acuzate că lucrează pentru Kiev sau că spionează pentru guvernele occidentale.
Cel puţin două persoane au fost ucise în regiunea Poltava
Cel puţin două persoane au fost ucise şi alte cinci au fost rănite în urma unui atac cu rachete ruseşti asupra unui sat din regiunea centrală ucraineană Poltava, a declarat luni un oficial ucrainean de rang înalt, relatează CNN.
Andrii Iermak, şeful Cancelariei prezidenţiale, a declarat că lovitura a provocat o explozie la o fabrică de ulei din satul Hoholeve.
„Oamenii lucrau în schimbul de noapte”, a precizat Iermak. El a postat fotografii care arată cisterne înghiţite de flăcări şi structuri metalice distruse ale uzinei.
Operaţiunile de căutare şi de îndepărtare a molozului sunt în curs de desfăşurare, au spus oficialii locali.
Rusia a lansat lovituri în întreaga Ucraină în cursul nopţii, ucigând cel puţin o altă persoană în regiunea Herson din sudul ţării şi avariind locuinţe şi infrastructură în Krivoi Rog şi în apropiere de Nikopol.
Ucrainenii au atacat cu drone regiunile Moscova și Briansk
Ucrainenii au atacat cu drone regiunile Moscova şi Briansk, în timpul nopții, au declarat luni dimineaţa autorităţile ruse.
Luni, „forţele de apărare aeriană din districtul Liuberţî (sud-estul capitalei, n. red.) au distrus o dronă care zbura spre Moscova”, a indicat pe Telegram primarul capitalei ruse, Serghei Sobianin.
„Nu au fost victime sau pagube, conform primelor informaţii", a adăugat el, precizând că servicii competente se află la faţa locului.
Potrivit Ministerului Apărării, atacul a fost condus de Kiev şi a fost dejucat în jurul orei locale 04:30 (01:30 GMT).
Aeroporturile internaţionale Domodedovo şi Vnukovo din Moscova au fost închise pentru o scurtă perioadă de timp la plecări şi sosiri, a anunţat în acelaşi timp agenţia de presă rusă TASS, citând surse din aviaţie.
În cursul nopţii de duminică spre luni, alte două aparate au fost „distruse de apărarea antiaeriană deasupra regiunii Briansk”, la graniţa cu Ucraina, a anunţat Ministerul rus al Apărării pe Telegram, fără a da informaţii cu privire la posibile victime sau pagube.
Atacurile cu drone împotriva teritoriului rus şi a peninsulei Crimeea anexată în 2014 s-au multiplicat în ultimele săptămâni, vizând în special capitala rusă pe fondul unei contraofensive a Kievului declanşată la începutul lunii iunie.
Zelenski: Aliaţii nu vor sprijini Ucraina dacă atacă Rusia
Coaliţia internațională care ajută Ucraina împotriva invaziei ruse nu va sprijini Kievul dacă acesta va muta ostilităţile pe teritoriul rusesc, a declarat duminică preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski.
„Cred că acesta este un mare risc, cu siguranţă vom fi lăsaţi singuri”, a declarat Zelenski într-un interviu acordat presei naţionale, unde a fost întrebat dacă a venit momentul unei astfel de mişcări pe teritoriul rusesc.
Zelenski a declarat că lupta Ucrainei pentru a-şi recâştiga propriul teritoriu a fost ajutată în mod esenţial de relaţiile cu aliaţii săi.
Progresul şi responsabilitatea Ucrainei pe câmpul de luptă „sunt întotdeauna bilaterale”, a declarat Zelenski, adăugând că partenerii internaţionali sunt parte a oricărei victorii, a oricărui avans în contraofensivă, a oricărei acţiuni defensive şi a oricărei slăbiciuni.
Zelenski a mai spus că el crede că este posibil să „împingă demilitarizarea Rusiei” în Crimeea prin mijloace politice, potrivit CNN, preluat de News.ro.
Declaraţiile vin în contextul în care, în ultimele câteva luni, s-a înregistrat o creştere a atacurilor pe teritoriul rusesc, oficialii ruşi afirmând că dronele şi bombardamentele ucrainene au făcut victime printre civili.
Oficialii de la Kiev au făcut aluzie la aceste incidente - Zelenski a declarat după atacurile cu drone de luna trecută, de exemplu, că războiul „se întoarce în Rusia” - dar Ucraina refuză adesea să îşi asume în mod explicit responsabilitatea pentru atacurile de peste graniţă.
În schimb, Ucraina şi-a asumat creditul pentru atacurile cu drone maritime şi alte tipuri de armament asupra Crimeei controlate de Rusia şi a ţintelor din jurul Mării Negre, promiţând că vor urma şi altele.
Moscova a anexat peninsula şi a declarat-o teritoriu rusesc în 2014, într-o mişcare denunţată ca fiind ilegală de Ucraina, SUA şi organismele internaţionale. Kievul a declarat că obiectivul său de a alunga Rusia din Ucraina include recuperarea Crimeei.
Zelenski spune că pot avea loc alegeri în condiţii de război dacă Occidentul ajută
Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski, răspunzând la îndemnurile unui senator american de a anunţa alegeri în 2024, a declarat că un scrutin ar putea avea loc pe timp de război dacă partenerii ar împărţi costurile, legislatorii ar aproba şi toată lumea ar ajunge la urne, relatează Reuters.
În prezent, în Ucraina nu se pot organiza alegeri din cauza legii marţiale, care trebuie prelungită la fiecare 90 de zile şi care de această dată urmează să expire pe 15 noiembrie, după data normală din octombrie pentru scrutinul parlamentar, dar înainte de alegerile prezidenţiale, care ar fi trebui să aibă loc în mod normal în martie 2024.
Importanţi legiuitori americani au vizitat Kievul la 23 august, printre aceştia numărându-se şi senatorul Lindsey Graham, care a lăudat lupta Kievului împotriva preşedintelui rus Vladimir Putin, dar a declarat că ţara trebuie să arate că este diferită prin organizarea de alegeri în timp de război.
Zelenski, într-un interviu televizat acordat Nataliei Moseichuk, prezentatoare la canalul 1+1, a declarat că a discutat cu Graham inclusiv despre problema finanţării şi despre necesitatea de a schimba legea.
„I-am dat lui Lindsey un răspuns foarte simplu şi foarte rapid. A fost foarte mulţumit de el. Atâta timp cât legislatorii noştri sunt dispuşi să o facă”, a spus el.
El a spus că organizarea de alegeri pe timp de pace costă 135 de milioane de dolari.
„Nu ştiu cât de mult este necesar pe timp de război. Aşa că i-am spus că dacă SUA şi Europa oferă sprijin financiar...”, a spus el.
El a adăugat: „Nu voi lua bani de la armament pentru a-i folosi la alegeri. Şi acest lucru este stipulat de lege”.
Zelenski a declarat că i-a spus lui Graham că observatorii electorali vor trebui să meargă în tranşee.
„I-am spus: Tu şi cu mine ar trebui să trimitem observatori în linia întâi, astfel încât să avem alegeri legitime pentru noi şi pentru întreaga lume”, a spus Zelenski.
De asemenea, Ucraina ar avea nevoie de ajutor pentru a stabili un acces suplimentar la vot pentru milioane de oameni din străinătate, în special din Uniunea Europeană, a spus el.
Graham, un republican, a declarat reporterilor în timpul unei şedinţe de informare într-un buncăr cu colegii senatori Richard Blumenthal şi Elizabeth Warren, ambii democraţi, că mesajul său către Zelenski ar fi că vor lupta pentru a menţine fluxul de arme, „astfel încât să puteţi câştiga un război pe care nu ne putem permite să îl pierdem”.
El a adăugat: „Dar îi voi spune şi următorul lucru: Trebuie să faci două lucruri deodată. Avem nevoie de alegeri în Ucraina anul viitor. Vreau să văd că această ţară are alegeri libere şi corecte, chiar dacă este sub asalt”.
Zelenski a spus că ar trebui să fie incluşi cei care luptă împotriva invaziei Rusiei.
Editor : B.C.
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
