Statul american Missouri a procedat marţi la execuţia unui condamnat, autorul unei triple crime, în pofida apelurilor la clemenţă formulate, printre alţii, de papa Francisc şi a faptului că, potrivit apărătorilor săi, bărbatul suferea de importante deficienţe mintale, transmit miercuri AFP şi Reuters.
Decesul lui Ernest Johnson, un afroamerican în vârstă de 61 de ani, a fost pronunţat la ora locală 18:11 (23:11 GMT) în închisoarea din Bonne Terre, după administrarea unei injecţii letale cu pentobarbital, au comunicat serviciile penitenciare din Missouri.
În 1994, în timpul unui jaf, Johnson omorâse în mod violent trei angajaţi ai unei benzinării, scrie Agerpres.
După condamnarea sa la pedeapsa capitală, avocaţii au înaintat mai multe recursuri, bazându-se pe o decizie a Curţii Supreme care a considerat contrară Constituţiei executarea persoanelor suferinde de un handicap mintal.
Potrivit avocaţilor, existau multiple "dovezi" ale retardului intelectual al lui Johnson: la naştere, el suferea de sindromul de alcoolism fetal; în cursul vieţii, obţinuse întotdeauna un scor foarte mic la testele IQ, cu o medie de 67; la 15 ani, nu putea trasa o linie dreaptă cu o riglă ş.a.
Tribunalele din Missouri au respins însă argumentele avocaţilor.
În baza concluziilor instanţelor, guvernatorul republican Mike Parson a refuzat luni să-l graţieze pe Johnson, aşa cum îi cereau mai mult de 23.000 de persoane, printre care unul dintre predecesorii săi şi doi congresmeni.
Papa Francisc însuşi a încercat, prin reprezentantul său în SUA, să-l convingă pe guvernator să "suspende" execuţia.
"Această cerere nu se întemeiază doar pe îndoielile legate de capacităţile intelectuale ale dlui Johnson", ci mai ales pe "umanitatea lui şi pe caracterul sacru al oricărei vieţi", a scris nunţiul apostolic Christophe Pierre 'în numele' suveranului pontif.
Capul Bisericii catolice a înscris în 2017 în catehism, care mai tolera unele excepţii, o opoziţie categorică împotriva pedepsei capitale.
După eşecul cererii de clemenţă, doar Curtea Supremă, sesizată de urgenţă luni, putea decide suspendarea execuţiei. Curtea, cu majoritate conservatoare, a respinsă însă petiţia.
În 2015, instanţa supremă blocase în ultimul moment punerea în aplicare a pedepsei, pentru că bărbatul era afectat de o tumoare la creier şi o injecţie letală risca să-i provoace suferinţe "inumane", interzise de Constituţia americană.
Editor : V.M.
