Premierul britanic, Boris Johnson, l-a asigurat luni pe preşedintele rus, Vladimir Putin, că relaţiile dintre ţările lor, foarte degradate, nu sunt la nivelul dorit de Londra şi a cerut Rusiei să depună mai multe eforturi pentru combaterea schimbărilor climatice înainte de COP26, potrivit unui comunicat de presă al guvernului britanic, citat de AFP.
„Prim-ministrul a fost clar asupra faptului că relaţia actuală dintre Marea Britanie şi Rusia nu este cea pe care o dorim”, a indicat un purtător de cuvânt al lui Boris Johnson după prima lor discuţie din mai 2020.
„Rămân dificultăţi importante”, a adăugat acesta, referindu-se la cazul privind otrăvirea fostului spion rus Serghei Skripal în 2018 pe teritoriul britanic, dar subliniind în același timp şi problema referitoare la războiul din estul Ucrainei.
„În pofida problemelor cunoscute, ar fi util ca Moscova şi Londra să coopereze pe anumite teme”, a indicat Kremlinul la rândul său într-un comunicat de presă.
15 ani de dezacorduri între Londra și Moscova
Relaţiile dintre Rusia şi Marea Britanie au fost subminate de o serie de dezacorduri în ultimii 15 ani, de la otrăvirea cu poloniu 210 a fostului spion Aleksandr Litvinenko în Marea Britanie în anul 2006 până la cazul Skripal. De asemenea, diferendele s-au intensificat în urma unor poziții diplomatice contrare în dosare precum Siria sau Ucraina, transmite Agerpres.
În timp ce Vladimir Putin nu intenţionează să participe la conferinţa ONU privind schimbările climatice, cunoscută drept COP26, care se deschide duminică la Glasgow, în Scoţia, Boris Johnson şi-a manifestat „speranţa ca Rusia să îşi modifice obiectivul de a atinge neutralitatea carbonului până în anul 2050”, faţă de 2060, cât este stabilită strategia în prezent, potrivit Downing Street.
De altfel, cotidianul rus Kommersant a dezvăluit la începutul lunii octombrie că Guvernul rus pregăteşte o nouă strategie pentru mediul înconjurător, care va conţine măsuri mai dure privind reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră.
Potrivit acelui plan dezvăluit de presa rusă, Moscova ar viza să îşi reducă emisiile cu aproape 80% până în 2050, mai ales prin renunţarea progresivă la cărbune ca sursă de electricitate, favorizând mai mult energie nucleară, printre alte surse.
Rusia este unul dintre principalii producători de hidrocarburi din lume şi o ţară în care tematicile de mediu nu au apărut decât abia recent în discursurile oficiale ale reprezentanţilor săi.
Liderul de la Kremlin „şi-a exprimat regretul că nu poate veni personal la summitul COP din cauza situaţiei legate de pandemia de COVID-19 în Rusia”, se precizează în comunicatul Moscovei.
COP26, un summit dificil
Peste 120 de lideri mondiali sunt aşteptaţi la cel mai mare summit privind schimbările climatice după negocierile de la Paris din 2015. Nici Vladimir Putin, nici preşedintele chinez Xi Jinping nu au plănuit să participe la reuniunea din Marea Britanie, stârnind temeri în rândul comunității internaționale că se va ajunge mai greu la un acord final.
Inclusiv președintele COP26, Alok Sharma, a declarat în weekend că negocierile climatice vor fi în special complicate de evoluţia contextului geopolitic având în vedere relaţiile mai tensionate decât anterior pe care liderii de la Londra şi Washington le au cu China şi Rusia.
„Ceea ce încercăm să facem aici, la Glasgow, este în realitate foarte dificil și categoric mult mai dificil decât ce s-a realizat la Paris, pentru că negocierea se poartă pe mai multe niveluri”, a transmis Alok Sharma.
După semnarea Acordului de la Paris în 2015, tranziţia către o economie verde şi surse de energie mai curate a progresat, însă prea lent pentru a limita încălzirea globală la 2 grade Celsius și cu atât mai dificil de a o menține sub pragul de 1,5 grade Celsius faţă de perioada preindustrială.
În august, cel mai recent raport al Grupului interguvernamental de experţi ai ONU privind schimbările climatice (IPCC), denumit „Cod roșu pentru umanitate”, a avertizat asupra riscului că omenirea ar putea să atingă pragul de 1,5 grade Celsius în jurul anului 2030, cu zece ani mai devreme decât estimarea precedentă, din 2018, existând astfel riscul unor dezastre fără precedent pentru umanitate.
Citește și: Scurgere de documente la ONU. Statele fac presiuni pentru a schimba raportul științific privind clima
Editor : Marco Badea
