Regatul Unit, odinioară un simbol al stabilităţii diplomatice şi politice, s-a prăbuşit în haos din momentul în care tabără pro-Brexit a câştigat referendumul din 2016. Referendumul a produs în societate un clivaj aproape imposibil de reparat care a dus la un blocaj politic total şi a dus la forţarea constituţiei nescrise a Marii Britanii şi ducerea ei în zonele cele mai gri.
Curtea Supremă va trebui să arate calea de urmat săptămâna următoare, însă decizia finală va ajunge în mâinile monarhului britanic. Regina Elisabeta a II-a a încercat pe toate căile să evite implicarea în politică până acum.
Boris Johnson ar putea fi primul prim-ministru britanic care o forţează pe regină să intre în joc, însă. În momentul în care acesta a cerut prorogarea Parlamentului de la Londra, argumentul a fost legat de „necesitatea pregătirii de către partide a noii sesiuni parlamentare”.
Cea mai înaltă curte de Justiţie din Scoţia spune, însă, că Johnson a minţit, şi că adevăratul motiv este încercarea de a bloca Parlamentul, singurul organism ales în mod democratic dintre cei trei actori constituţionali (ceilalţi fiind monarhul şi prim-ministrul).
Blocajul politic produs de Brexit a atins toate domeniile vieţii politice din Regat. La cel mai mic nivel, Partidul Conservator britanic e consumat şi el de conflictul Brexit, cu bătălii constante între o aripă radicală, care susţine Brexitul dincolo de orice risc şi o facţiune pro-UE care se luptă să împiedice dezastrul unui Brexit dur cât se mai poate.
Situaţia e complicată şi mai tare de faptul că Boris Johnson spune că Înalta Curte din Anglia este de acord cu el, deşi respectiva instanţă a declarat că nu are abilitarea să se pronunţe în această cauză, fapt pentru care cazul a fost trimis către Curtea Supremă. Cei 11 judecători urmează să dea un verdict această săptămână, iar rezultatul va trebui pus în aplicare în mod obligatoriu.
Istoricii nu au putut găsi până acum un caz în care un prim-ministru l-a minţit pe monarh în ceea ce priveşte o astfel de decizie. Un verdict împotriva deciziei de prorogare îl va pune pe Boris Johnson într-o situaţie complicată. El va trebuie fie să meargă în faţa unei instanţe pentru a fi acuzat, fie să îi ceară Reginei Elisabeta să revină asupra deciziei de a suspenda Parlamentul, decizie pe care el însuşi a forţat-o asupra monarhului.
Oricât de dificil ar fi un astfel de rezultat pentru Boris Johnson, el ar fi chiar mai problematic pentru Elisabeta a II-a. Spre deosebire de ceilalţi monarhi european, Regina Marii Britanii şi Irlandei de Nord nu a arătat niciodată că îşi doreşte să aibă un rol dincolo de cel ceremonial.
Regina şi-a păstrat independenţa faţă de politic prin păstrarea unui cod de conduită rigid de-a lungul celor aproape 68 de ani de domnie – convenţia este că nu acţionează niciodată, decât la sfatul prim-ministrului în funcţie. Astfel, suspendarea Parlamentului cerută de Boris Johnson a fost acceptată fără discuţie.
Pentru Elisabeta a II-a cel mai rău scenariu ar fi cel în care va fi pusă în situaţia de a trebui să ia o decizie politică. Dacă Curtea Supremă decide că Boris Johnson a minţit şi că sesiunea parlamentară trebuie să înceapă din nou, de urgenţă, iar prim-ministrul decide să nu accepte această decizie, regina va fi pusă, din nou, într-o situaţie foarte complicată.
Dacă merge din nou pe mâna lui Johnson, întrebarea care va fi pe buzele multora este care e mai rolul monarhiei şi de ce încă mai există? O posibilă decizie ar putea crea un nou precedent pentru succesorii ei la tron.
Sursă: CNN
Editor: Adrian Dumitru
