Cât de mult ar trebui să ne îngrijoreze noua tulpină de Covid

Data publicării:
reprezentare grafică covid
Covid-19 a suferit într-un an aproximativ 25 de mutații FOTO: Profimedia Images

Virușii suferă, de regulă mutații și în cele mai multe cazuri poate fi vorba de o modificare nesemnificativă, însă se poate întâmpla ca virusul să fie tot mai agresiv cu fiecare infectare a noastră.

Nu există dovezi clare că noua variantă a coronavirusului, care a fost detectată în sud-estul Angliei, se transmite mai ușor sau provoacă simptome mai grave care ar face inutil vaccinul, potrivit BBC News.

Cu toate acestea, există două motive pentru care oamenii de știință o urmăresc cu atenție. În primul rând, pentru că mai multe cazuri au fost semnalate în zonele cele mai afectate. Este un semnal de avertizare, care, însă, poate fi interpretat în două moduri. Unul dintre ele - virusul ar fi suferit mutații pentru a se răspândi mai ușor și a provoca mai multe infecții.

Însă va fi nevoie de experimente în laborator pentru a se stabili dacă această variantă se transmite cu adevărat mai repede decât toate celelalte.

Cealaltă problemă care îi intrigă pe oamenii de știință este modul în care virusul a suferit mutații.

„Are un număr surprinzător de mare de mutații, mai multe decât ne-am fi așteptat, și câteva arată interesant", a spus prof. Nick Loman de la COVID-19 Genomics UK (COG-UK) Consortium.

Acesta mai spune că există două seturi notabile de mutații, care au primit nume bizare.

Ambele se găsesc în cruciala proteină spike (săgeată), care este cheia pe care virusul o folosește pentru a „debloca” ușa în celulele corpului nostru. Mutația N501 modifică cea mai importantă parte a „săgeții”. Săgeata face primul contact cu suprafața celulelor corpului nostru și orice schimbare care facilitează pătrunderea virusului este probabil să-i ofere un avantaj.

Arată ca o adaptare importantă”, a spus prof. Loman.

Cealaltă mutație - o ștergere H69/ V70 - a apărut de mai multe ori înainte, inclusiv în cazul nurcilor infectate. Îngrijorarea a fost că anticorpii din sângele foștilor pacienți au fost mai puțin eficienți în lupta cu noua variantă de virus.

Din nou, va fi nevoie de mai multe studii de laborator pentru a înțelege cu adevărat ce se întâmplă.

Prof. Alan McNally, de la Universitatea din Birmingham, a spus: „Știm că există o variantă, nu știm nimic despre ce înseamnă asta biologic. Este mult prea devreme pentru a trage vreo concluzie”.

Mutațiile aduse proteinei spike duc la întrebări cu privire la vaccin, deoarece cele trei variante principale - Pfizer, Moderna și Oxford - antrenează sistemul imunitar pentru a ataca „săgeata”.

Cu toate acestea, corpul învață să atace mai multe părți ale acestei proteine și de aceea oficialii din domeniul sănătății sunt convinși că vaccinul va acționa și împotriva acestei variante.

Acesta este un virus care a evoluat la animale și a făcut saltul la infectarea oamenilor în urmă cu un an. De atunci a contabilizat în jur de două mutații pe lună și între prima variantă din Wuhan și cea de acum există aproximativ 25 de mutații.

Coronavirusul încă „încearcă” diferite combinații de mutații pentru a infectam, spun specialiștii. Dar, în curând, vaccinarea în masă va pune un alt tip de presiune asupra virusului, deoarece va trebui să se schimbe pentru a infecta persoanele care au fost imunizate.

Dacă acest lucru determină evoluția virusului, este posibil să fie necesară actualizarea constantă a vaccinurilor, ca și în cazul gripei.

Editor : D.C.

Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News

Partenerii noștri