De la fugari pregătiți să înghită otravă de șobolani la staruri pe Youtube: Nord-coreenii care vor să unifice țara prin succesul lor

Data actualizării: Data publicării:
logo youtuberiță
Kang se numără printre fugarii nord-coreeni care, după ce au reușit să scape de regimul Kim și să ajungă în Coreea de Sud, au reușit să-și construiască, neașteptat, cariere de influenceri media și Youtube. Foto: Captură Youtube via CNN.

Viețile a zeci de mii de nord-coreeni s-au schimbat dramatic după fuga din țară și refugierea în Coreea de Sud - dacă mulți dintre ei încă se străduiescă să-și găsească drumul și să se acomodeze la stilul de viață dintr-o societate radical diferită de cea din care au plecat, alții au reușit să-și construiască viitorul profitând de oportunitățile oferite de mediile moderne - rețele sociale, Youtube și divertisment, lucruri care pentru societatea nord-coreeană încă sunt „extraterestre”. Fugarii nord-coreeni deveniți youtuberi și influenceri de succes își doresc, însă, să reconecteze țara ruptă în două prin succesul lor, scrie CNN.

Pentru Kang Na-ra, pe vremea când a copilărit în Coreea de Nord, internetul reprezenta un concept străin, aproape extraterestru. Până și cei puțini și privilegiați din Coreea de Nord care au voie să aibă telefoane nu pot accesa decât intranetul ultra-restricționat care funcționează doar în țară. Youtube, Instagram și Google reprezintă concepte complet străine pentru nord-coreeni.

Astăzi, însă, Kang este o cunoscută youtuberiță, cu peste 350.000 de abonați la canalul său. Cele mai populare clipuri video ale sale au strâns milioane de vizualizări. Contul ei de Instagram, cu peste 130.000 de urmăritori, e sponsorizat cu reclame de la brand-uri uriașe, precum Chanel sau Puma.

Kang se numără printre fugarii nord-coreeni care, după ce au reușit să scape de regimul Kim și să ajungă în Coreea de Sud, au reușit să-și construiască, neașteptat, cariere de influenceri media și Youtube.

Alte zeci de nord-coreeni au reușit să urmeze cariere similare în ultimul deceniu, clipurile lor video oferind o fereastră rară spre viața din bizarul „regat solitar”, cea mai închisă țară de pe planetă – mâncarea pe care o consumă nord-coreenii, jargonul lingvistic pe care îl folosesc și rutina lor zilnică.

Unele canale sunt mai concentrate pe conținut politic și explorează relațiile dintre Coreea de Nord și alte țări, altele merg pe formula clasică și abordează lumea culturii pop și a divertismentului.

Pentru mulți dintre acești influenceri, care au fugit din una dintre cele mai izolate și mai sărace țări din lume în una dintre cele mai avansate tehnologic și mai conectate digital, această carieră nu este atât de bizară pe cât pare.

„Dezertorii” nord-coreeni și experții spun că aceste platforme online oferă nu doar o cale rapidă spre independență financiar, dar și o senzație de libertate și de reprezentare, în condițiile în care acești oameni încearcă să se asimileze unei lumi pe care nu au cunoscut-o niciodată.

Drumul spre libertate

„Dezertorii”, fugari din Coreea de Nord, nu sunt o populație numeroasă, iar fenomenul este ceva destul de recent – nord-coreenii au început să fugă în numere mari din țară în ultimii 20 de ani, majoritatea prin granița destul de lungă pe care Coreea de Nord o are cu China, spune Sokeel Park, directorul pentru Coreea de Sud al organizației internaționale Liberty.

Din 1998, peste 33.000 de nord-coreeni au fugit în Sud, conform Ministerului Unificării de la Seul. Cifrele și-au atins vârful în 2009, când 2.914 nord-coreeni au sosit în Sud.

Kang, acum în vârstă de 25 de ani, este unul dintre acești mulți „dezertori” care au făcut călătoria – una extrem de riscantă și de periculoasă. Nord-coreenii care fug riscă posibilitatea de a fi traficați în China sau de a fi prinși și trimiși înapoi în Nord, acolo unde cei prinși sunt torturați, încarcerați sau chiar executați.

Kang a fugit în Coreea de Sud în 2014, când era încă adolescentă, reunindu-se cu mama ei, care fugise anterior.

La început a fost dificil – la fel ca mulți alții, Kang a trecut prin momente de singurătate, presiuni financiare și a trebui să se acomodeze cu șocul cultural. Piața muncii extrem de competitivă din Coreea de Sud este chiar mai dură cu „dezertorii”, care trebuie să se acomodeze și cu societatea capitalistă, dar și cu ostilitate din partea unora dintre sud-coreeni.

Datele de până în 2020, arată că 9,4% dintre nord-coreenii din Coreea de Sud erau șomeri, față de 4% în populația în ansamblu.

Pentru Kang, punctul de cotitură a fost momentul în care a primit consiliere și a mers la școală cu alți nord-coreeni. Însă viața ei a devenit „interesantă” în momentul în care a apărut într-o emisiune TV sud-coreeană.

Succesul youtuberilor nord-coreeni

În anii 2010, fascinația generală față de nord-coreeni în societatea sud-coreeană a deschis calea pentru un nou gen de televiziune - „Dezertor TV”, în care fugarii nord-coreeni erau invitați să-și împărtășească experiența.

Unele dintre cele mai cunoscute astfel de emisiuni sunt „Vin să te Înâlnesc”, din 2011 sau „Club Moranbong”, din 2015. Kang a apărut în ambele, iar în această perioadă și-a descoperit interesul pentru Youtube, fiind atrasă de clipuri despre machiaj și modă.

În 2017 deja avea propriul ei canal în care încerca să-și dezvolte faima și în care își prezenta viața pentru oamenii care au plăcut-o de la televizor.

Clipurile ei de pe Youtube explorează diferențele uriașe dintre cele două Corei într-un stil jovial și deschis, uneori vorbind despre diferențele în standardele de frumusețe – „În Coreea de Nord, nu este atrăgător să ai sânii mari” – se amuză ea în unul dintre clipuri, amintindu-și de surprinderea pe care a avut-o când a descoperit sutienele cu push-up și implanturile cu silicon în Coreea de Sud.

În alte clipuri, Kang răspunde la întrebări obișnuite cu privire la fuga din Coreea de Nord, de exemplu cu privire la lucrurile pe care fugarii le aduc cu ei – sare pentru noroc, o fotografie de familie pentru sprijin emoțional și otravă de șobolani pentru cazul în care sunt prinși sau pentru acel moment în care „știi că urmează să mori”.

În timp, canalul ei a devenit atât de popular încât a obținut reprezentare de la trei agenții de management, a angajat trei producători și a început să atragă companii mare pentru reclame pe Instagram.

„Acum am o sursă constantă și sigură de venit. Pot să cumpăr orice și să mănânc cce vreau și să mă odihnesc când vreau”, spune ea.

Acest model de succes, folosit și de alți Youtuberi nord-coreeni din Coreea de Sud, precum Kang Eun-jung, cu peste 177.000 de abonați, Jun Heo, cu peste 270.000 sau Park Su-Hyang, cu 45.000, i-a inspirat pe mulți să se alăture Youtube.

Succesul lor se datorează, în parte, și faptului că au un spirit antreprenorial dezvoltat, spune Sokeel Park de la Liberty in North Korea.

„Cred că un factor este acela că ești în control, că nu primești ordine de la un șef sud-coreean, că nu trebuie să te stesezi cu privire la cultura muncii din țară. Este o luptă, dar oamenii au libertate, ești propriul tău șef și ai programul stabilit de tine”.

De la emisiuni TV la rețele sociale

Dezertor TV a ajutat la creșterea popularității multora dintre acești youtuberi, însă a atras și controverse mari în comunitatea „dezertorilor”.

Mulți văd această sursă ca fiind „impefectă” însă de ajutor pentru a oferi publicului sud-coreean o expunere mai mare la concetățenii lor din nord, spune Park. Mulți critică însă emisiunile ca fiind senzaționaliste, exagerate, învechite și imprecise.

De exemplu, ele încă folosesc elemente grafice animate, decoruri elaborate și efecte de sunt precum muzică tristă atunci când nord-coreenii povestesc despre trecutul lor.

Totuși, aceste emisiuni sunt de divertisment, nu documentare – ele sunt realizate de producători sud-coreeni, iar invitații nord-coreeni nu au control editorial asupra lor.

Frustrările legate de felul în care nord-coreenii sunt reprezentați în media și dorința lor de a-și spune poveștile în felul lor sunt motive importante pentru care mulți dintre „dezertori” au mers pe calea rețelelor sociale.

Mulți dintre ei simt că „sud-coreeni au doar o înțelegere superficială a Coreei de Nord” și că există „stereotipuri numeroase cu privire la nord-coreeni care ar trebui schimbate”.

Din acest punct de vedere, Youtube le permite „un control mai mare – poți să-ți pui o cameră în apartament sau unde vrei să filmezi și să vorbești direct cu publicul”.

Reconectarea celor două Corei

Pentru mulți youtuberi nord-coreeni există și un obiectiv ceva mai măreț decât obținerea independenței financiare și unei cariere de succes – reconectarea celor două Corei, mai ales în situația în care relațiile politice dintre cele două țări s-au deteriorat puternic.

Unii spun că tocmai aceste tensiuni fac importantă conectarea coreenilor din ambele țări.

„Cred că mediatizarea situației dificile a Coreei de Nord prin Youtube poate să fie de ajutor pentru concetățenii mei din țară”, spune Kang Eun-jung, în vârstă de 35 de ani, care a fugit în Sud în 2008, și și-a început cariera de youtuberiță în 2019.

Pentru ea, Youtube este o modalitate de a-și aduce aminte de identitatea ei, de cine este și de unde vine, dar și de a-i învăța pe alții despre experiențele „dezertorilor”.

„Dacă cele două Corei se vor unifica, vreau să iau interviuri multor oameni din Coreea de Nord”, a adăugat ea.

Totuși, există o mare problemă în această privință – publicul interesat de astfel de conținut îmbătrânește și dispare – „generația care-și mai aduce aminte de o vreme când Nordul și Sudul erau o singură țară începe să dispară”.

O parte din problemă este și că mulți tineri sud-coreeni nu știu mai nimic despre compatrioții lord de dincolo de zona demilitarizată, iar reversul este probabil valabil. În schimb, sud-coreenii sunt constant „bombardați” cu știri înfricoșătoare despre situația de securitate, retorică politică și amenințări militare.

Rezultatul este, spune Park, că „tinerii sud-coreeni îi știu mai bine pe americani sau pe japonezi decât pe compatrioții lor nord-coreeni”.

„Dacă am putea să reluăm o formă de contact om la om, înțelegere și empatie, și dacă canalele de youtube ajută la asta, atunci este grozav”, a adăugat ea.

Editor : Adrian Dumitru

Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News

Partenerii noștri