Sari la conținut
News Alert

Cum pot ajunge românii la „Smaraldul Ecuatorului”. Sfaturile unui ambasador

Cunoaştem Indonezia din fotografiile şi reportajele care arată exotismul ţării şi oameni care zâmbesc larg, în aşteptarea musafirilor. Nu degeaba ţării i se mai spune şi Smaraldul Ecuatorului. Ştim mai puţin despre cea mai mare economie, încă în dezvoltare, din sud-estul Asiei, sau despre problemele cu terorismul pe care Indonezia încearcă să le rezolve.

„Oamenii care vor să investească în Indonezia pot veni la ambasadele noastre şi procedura poate fi încheiată şi aici. Noi informăm Jakarta că un anume investitor vrea să investească în Indonezia, că a făcut deja toate procedurile. Și pur şi simplu poate merge acolo”.  Declaraţia a fost făcută de ambasadorul indonezian la Bucureşti, într-un interviu acordat la final de misiune jurnalistei Digi24 Cristina Cileacu.

(VIDEO. Prima parte a interviului)

Asia de Sud-Est, tărâmul tigrilor şi al dragonilor adormiţi, foloseşte comparaţia cu aceste creaturi impunătoare atunci când descrie economiile agile din zonă. Sunt patru tigri asiatici care şi-au arătat deja forţa la nivel mondial: Hong Kong, Singapore, Coreea de Sud şi Taiwan. O a cincea felină este aşteptată să se alăture grupului, doar că pentru moment... trage un pui de somn. Un proverb din Asia spune: să nu trezeşti niciodată un tigru care doarme, adică, nu încerca să creezi probleme pe care nu le poţi rezolva. Dar uneori, înţelepciunea veche nu se potriveşte cu prezentul.

Cristina Cileacu: În regiune, ţara dvs este în Asia, unde sunt aşa-numiţii 4 Tigri Economici, dar despre ţara dvs se spune că este un tigru care încă doarme.

Diar Nurbintoro: Da.

Cristina Cileacu: Cum vrea statul să „trezească” tigrul?

Diar Nurbintoro: Am deschis mai multe aeroporturi şi porturi internaţionale, în anumite regiuni şi le-am lăsat să îşi dezvolte potenţialul, să interacţioneze cu investitorii străini, dar guvernul monitorizează toate acestea. Uneori conducerea municipalităţilor nu are experienţă legată de comerţul internaţional, de aceea, noi, din capitală îi informăm şi nu îi lăsăm să facă greşeli, dacă de pildă au de semnat un contract. Deci, noi monitorizăm, dar guvernul îi susţine să facă singuri ceea ce pot ca să îşi extindă posibilităţile de a face exporturi sau de a investi în regiunile lor.

***

Indonezia are de un preşedinte care a făcut carieră în domeniul vânzărilor de mobilă. Atunci când a candidat la cea mai înaltă funcţie în stat, platforma sa politică s-a bazat pe promisiunile de reformare a economiei. Oamenii au aşteptări mari de la el, tocmai pentru că trecutul său a arătat că acest domeniu îi este familiar. 2018 este anul în care preşedintele indonezian are ultima încercare să convingă „tigrul adormit", adică economia indoneziană, să se trezească, dacă vrea să mai aibă şanse la alegerile din 2019.

***

Cristina Cileacu: Preşedintele dvs, după ce a fost ales, a creat un pachet de reforme economice. Funcţionează?

Diar Nurbintoro: Nu putem spune într-o lună, trei sau şase luni că aceste regulamente au şi rezultate. Trebuie să vedem măcar pe un an. În Indonezia avem două sisteme de regulamente: unul local şi unul naţional. Preşedintele nostru, care a fost înainte om de afaceri din zona Solo, are o experienţă legată de cum trebuie urmate regulile de la nivelul municipalităţii, până la nivelul naţional, din Jakarta, lucru care este foarte costisitor, mai ales dacă vrei să faci exporturi sau să imporţi anumite materiale. De aceea, preşedintele vrea să taie aceste regulamente ca să atragă investitorii în Indonezia, dar şi să faciliteze exporturile. Este un set unic de regulamente. Investitorul nu trebuie să meargă şi în capitală, şi în municipalitate. Avem un singur birou unde în trei zile sunt rezolvate toate procedurile. Asta vrea să facă preşedintele şi este un proces în derulare acum. Va fi încheiat în următorii doi ani de preşedinţie. Oamenii care vor să investească în Indonezia pot veni la ambasadele noastre şi procedura poate fi încheiată şi aici. Ambasada noastră informează Jakarta că un anume investitor vrea să investească în Indonezia, a făcut deja toate procedurile la ambasadă şi pur şi simplu poate merge acolo.

***

A patra cea mai populată ţară din lume, sunt 261 de milioane de oameni care trăiesc în Indonezia, este şi o piaţă care consumă şi produce mult. România a avut o istorie economică şi cu acest stat, dar, ca multe alte relaţii bazate pe profit cu diferite zone de pe glob, şi legăturile cu Indonezia şi-au pierdut din forţă. În cei 67 de ani de relaţii diplomatice cu această ţară, abia anul trecut s-a făcut o vizită la nivel de ministru de externe, la Jakarta. Dar a fost una eficientă, cu un scop clar: dezvoltarea reciprocă a economiilor.

***

Cristina Cileacu: Misiunea dvs. în România se încheie, puteţi să ne spuneţi care au fost principalele obiective ale misiunii dvs. în ţara mea?

Diar Nurbintoro: De când am fost numit ambasador, înainte de a veni aici, am primit de la ministrul meu instrucţiuni despre ce am de făcut în România şi în Moldova. Primul lucru era legat de economie, apoi cultura, cum ar fi cooperările şi colaborările cu universităţile şi zona educaţională. Pentru că relaţiile politice devin mai bune cu timpul, scopul meu era să îmbunătăţesc şi să cresc relaţiile economice cu România.

Cristina Cileacu: Care sunt principalele domenii în care ţările noastre lucrează împreună?

Diar Nurbintoro: În anii 90 importam mai multe produse metalurgice din România, mai mult decât IT, dar în ultimii 20 de ani am redus acest lucru. În timpul mandatului meu am vrut să redeschid aceste relaţii în afacerile cu metalurgie din România, pentru că este cea mai bună calitate din lume. Şi am vrut ca industriaşii noştri din domeniul metalurgic, cei care fac cabluri, să se mai uite o dată la ceea ce făceam împreună în urmă cu 20 de ani. Preţurile sunt competitive, dar este problema distanţei dintre noi şi din această cauză a costurilor de transport, care sunt mai mari decât cele din China, de exemplu.

***

Am spus mai devreme că sunt 261 de milioane de oameni în Indonezia. Dintre ei, 222 de milioane sunt musulmani şi asta înseamnă că este ţara cu cei mai mulţi practicanţi ai acestei religii din lume. Chiar dacă 88% din populaţia indoneziană este musulmană, vorbim despre un stat care nu este islamic şi nici nu se conduce după legi islamice. Majoritatea musulmanilor indonezieni sunt moderaţi, seculari şi în favoarea unei societăţi multiculturale. Dar, radicalismul islamic este prezent şi aici, iar Indonezia a fost de multe ori în atenţia lumii din cauza atentatelor teroriste comise pe teritoriul său.

***

Cristina Cileacu: Indonezia este binecunoscută în România pentru frumuseţea sa, dar ce ştie mai puţin publicul din România este faptul că ţara dvs are probleme cu terorismul. Sunt tabere de antrenament ale teroriştilor şi nu sunt chiar recente şi se simte şi prezenţa islamului radicalist. Cum se raportează autorităţile dvs la această situaţie?

Diar Nurbintoro: Am avut o experienţă nefericită în 2002, când o bombă a fost detonată, după care, încă una în anul următor. De aceea, guvernul nostru a apelat la alte ţări pentru a lucra împreună. Terorismul nu este doar problema noastră, este o problemă internaţională. Ştim că sunt terorişti care se antrenează în Indonezia şi am creat deja un detaşament special, în cadrul poliţiei, care se ocupă de aceşti oameni sau de cei care vin în Indonezia să terorizeze oamenii care trăiesc aici. Avem şi abordări dure şi unele mai puţin dure. Folosim religia, educaţia, cultura socială ca să îi facem pe oameni să înţeleagă că nu este bine să îi omori pe alţii. În ceea ce priveşte abordările dure, îi capturăm pe cei care sunt suspectaţi că vor să bombardeze o zonă. Colaborăm cu alte ţări, obţinem informaţii şi trimitem informaţii despre aceşti oameni, de la şi spre alte ţări. Facem asta din 2006, pentru a ţine sub control problema terorismului în Indonezia.

Cristina Cileacu: Aveţi aceste măsuri, dar mulţi luptători jihadişti din Indonezia au plecat să lupte în războaiele din Orientul Mijlociu şi din câte ştiu eu, din rapoartele internaţionale, aproximativ 100 s-au întors deja în Indonezia. Au autorităţile dvs cunoştinţă despre ceea ce fac, despre prezenţa şi intenţiile lor?

Diar Nurbintoro: Da, ştim că anumiţi oameni au plecat în acea regiune, dar cei care s-au întors în Indonezia sunt în special femei şi copii.

Cristina Cileacu: Dar, din experienţa şi cunoştinţele dvs. cum credeţi că oamenii din Indonezia ajung să se radicalizeze? Care sunt bazele ideilor şi ideologiilor la care aderă?

Diar Nurbintoro: Guvernul ştie că tehnologia IT este responsabilă pentru schimbările lor, pentru că este simplu în aceste zile să găseşti orice fel de informaţie cu ajutorul calculatorului.

Cristina Cileacu: Da, dar această problemă este destul de veche în ţara dvs, nu se datorează erei IT, ci exista de dinaintea ei.

Diar Nurbintoro: Da, ştiu, dar nu putem să le interzicem oamenilor să călătorească în alte ţări, nu putem să le interzicem altora să vină în Indonezia. Pentru că este o ţară mare şi accesibilă din mai multe puncte, încă avem dificultăţi să controlăm frontierele, porturile. Nu putem supraveghea separat fiecare individ, ce face sau ce vrea să facă în Indonezia. Dar, în general, încercăm să păstrăm siguranţa ţării şi să ne ocupăm de terorism. Asta încearcă să facă guvernul nostru.

***

Preşedintele indonezian, Joko Widodo, căruia i se spune Jokowi, mai are de rezolvat o problemă foarte serioasă în timpul mandatului său, drepturile omului. În Indonezia se aplică pedeapsa cu moartea, mai ales în cazul traficanţilor de droguri, exploatarea prin muncă a copiiilor se face fără prea multe restricţii, minorităţile religioase sunt supuse abuzurilor, iar femeile sunt, ca în multe alte părţi ale lumii, victime ale nedreptăţilor de tot felul. Sunt zone din ţară unde accesul jurnaliştilor străini este interzis, pentru ca poveştile despre încălcarea drepturilor omului să nu fie spuse.

***

Cristina Cileacu: În ceea ce priveşte drepturile omului, pentru că o problemă foarte mare încă nerezolvată sunt drepturile minorităţilor care trăiesc . Care sunt măsurile pe care le luaţi pentru îmbunătăţirea acestei situaţii?

Diar Nurbintoro: În Constituţia noastră este menţionat că drepturile omului sunt ceva ce trebuie recunoscut. Avem de asemenea şi legile în care menţionăm că trebuie recunoscute fiecare religie, fiecare limbă, pentru ca oamenii să fie liberi să îşi facă treaba. Avem de asemenea cooperări la nivel internaţional pentru a lucra la drepturile omului în Indonezia. Uneori oamenii simt că au dreptul să facă chiar tot ceea ce vor, dar nu aşa funcţionează lucrurile, conform Constituţiei noastre. Oamenii trebuie să aibă grijă să nu-i deranjeze pe ceilalţi şi cam aşa aş rezuma drepturile omului în Indonezia.

Cristina Cileacu: Dar oamenii au dreptul să se comporte aşa cum îşi doresc, bineînţeles, în măsura în care respectă legea. Aţi spus că aveţi aceste lucruri trecute în Constituţie, dar mentalităţile populaţiei funcţionează în acelaşi fel precum Constituţia?

Diar Nurbintoro: Avem astfel de situaţii în Indonezia, iar guvernul şi autorităţile locale trebuie să lucreze să reducă astfel de situaţii, pentru că ne dorim ca Indonezia să fie o ţară paşnică. Asta trebuie să facem.

***

Exotismul Indoneziei ne este cunoscut, măcar din fotografiile şi documentarele făcute aici. Iar vizitatorul curios poate descoperi cu uşurinţă diversitatea locului. Sunt 300 de limbi vorbite în această ţară, formată din 17.000 de insule, din care numai 8000 sunt locuite. Ar fi nevoie de un serial de emisiuni să povestim despre varietatea şi frumuseţea acestei ţări, dar nu avem acest timp, aşa că facem un rezumat.

(VIDEO. Partea a doua a interviului)

Cristina Cileacu: Cum am spus la începutul acestui interviu, misiunea dvs. în România şi Republica Moldova se încheie, iar dvs. o să lucraţi o perioadă în Jakarta, la ministerul afacerilor externe. Pentru că am discutat despre o mulţime de probleme în Indonezia, să încheiem într-o notă mai frumoasă, cum i-aţi invita pe români să vă viziteze ţara?

Diar Nurbintoro: Din 2015, românii care vor să vină în Indonezia pentru 30 de zile nu au nevoie de viză. Ne dorim să avem mai multe vizite ale românilor în Indonezia, pot aplica pentru viză la ambasada noastră şi pot veni la noi. Misiunea noastră, prin ambasadele noastre, este să promovăm Indonezia în feluri cât mai variate, cum am făcut de pildă promovarea culturală, la televizor sau radio, ca să arătăm cât de frumoasă este această destinaţie. Nu doar Bali, pentru că cei mai mulţi oameni cunosc Bali, dar şi alte destinaţii din Indonezia. Deci, împreună cu Ministerul Turismului facem tot ce putem să informăm oamenii despre călătoriile în Asia, nu doar din Bucureşti, ci şi pe cei din alte oraşe din România, vrem ca oamenii să afle cât de frumoasă este Indonezia. De asemenea, pentru că avem mai multe aeroporturi internaţionale în toată ţara, numărul a ajuns la 12, deci turiştii nu sunt nevoiţi să tranziteze prin Jakarta sau Bali, ci pot merge direct în anumite destinaţii şi deci îşi pot reduce timpul de zbor. Văd că numărul lor creşte de la an la an şi acum 10.000 de români au vizitat Indonezia în ultimul an, nu doar Bali. Sunt generaţiile tinere care vor să facă snorkeling, şi merg în acele regiuni unde pot face asta sau scufundări.

Cristina Cileacu: Care parte din România va rămâne mereu în amintirile dvs şi în inima dvs, poate?

Diar Nurbintoro: Nu pot spune care, pentru că îmi place toată România. Am fost în vizită nu doar o dată, ci de la venirea mea aici, am vizitat de cel puţin trei ori întreaga ţară. Soţiei mele îi place să facă fotografii şi a vrut să imortalizeze toate locurile frumoase din România şi am mers de multe ori, în weekend, cu maşina, în diferite locuri, sau cu trenul, cu avionul, înspre destinaţii pe care mai puţini oameni le vizitează.

Etichete: indonezia , Diar Nurbintoro , ambasadorul indoneziei la bucuresti , oportunitati indonezia , interviu ambasadorul indoneziei , investitii indonezia

Pe aceeași temă
Confidenţialitatea ta este importantă pentru noi. Vrem să fim transparenţi și să îţi oferim posibilitatea să accepţi cookie-urile în funcţie de preferinţele tale.
De ce cookie-uri? Le utilizăm pentru a optimiza funcţionalitatea site-ului web, a îmbunătăţi experienţa de navigare, a se integra cu reţele de socializare şi a afişa reclame relevante pentru interesele tale. Prin clic pe butonul "DA, ACCEPT" accepţi utilizarea modulelor cookie. Îţi poţi totodată schimba preferinţele privind modulele cookie.
Da, accept
Modific setările
Alegerea dumneavoastră privind modulele cookie de pe acest site
Aceste cookies sunt strict necesare pentru funcţionarea site-ului și nu necesită acordul vizitatorilor site-ului, fiind activate automat.
- Afișarea secţiunilor site-ului - Reţinerea preferinţelor personale (inclusiv în ceea ce privește cookie-urile) - Reţinerea datelor de logare (cu excepţia logării printr-o platformă terţă, vezi mai jos) - Dacă este cazul, reţinerea coșului de cumpărături și reţinerea progresului unei comenzi
Companie Domeniu Politica de confidenţialitate
RCS&RDS S.A. digi24.ro Vezi politica de confidenţialitate
prv_level, civicCookieControl, m2digi24ro, stickyCookie
Google Analytics google.com Vezi politica de confidenţialitate
_ga, _gid, _gat, AMP_TOKEN, _gac_<property-id>, __utma, __utm, __utmb, __utmc, __utmz, __utmv
CXENSE cxense.com Vezi politica de confidenţialitate
cX_S, cX_P, gcks, gckp, _cX_segmentInfo, cX_T
Google IDE google.com Vezi politica de confidenţialitate
IDE
Vă rugăm să alegeţi care dintre fişierele cookie de mai jos nu doriţi să fie utilizate în ce vă priveşte.
Aceste module cookie ne permit să analizăm modul de folosire a paginii web, putând astfel să ne adaptăm necesității userului prin îmbunătățirea permanentă a website-ului nostru.
- Analiza traficului pe site: câţi vizitatori, din ce arie geografică, de pe ce terminal, cu ce browser, etc, ne vizitează - A/B testing pentru optimizarea layoutului site-ului - Analiza perioadei de timp petrecute de fiecare vizitator pe paginile noastre web - Solicitarea de feedback despre anumite părţi ale site-ului
Companie Domeniu Politica de confidenţialitate
CrazyEgg crazyegg.com Vezi politica de confidenţialitate
ce2ab, ce_login, ceac, sid, _ceir, is_returning, _CEFT, ceg.s, ceg.u, __ar_v4, __distillery, __zlcmid, __zprivacy, _ga, _gat, ki_r, ki_s, ki_t, ki_u, km_ai, km_lv, km_ni, km_uq, km_vs, kvcd, optimizelyBuckets, optimizelyEndUserId, optimizelyPendingLogEvents, optimizelySegments
CXENSE cxense.com Vezi politica de confidenţialitate
cx_profile_timeout, cx_profile_data
Aceste module cookie vă permit să vă conectaţi la reţelele de socializare preferate și să interacţionaţi cu alţi utilizatori.
- Interacţiuni social media (like & share) - Posibilitatea de a te loga în cont folosind o platformă terţă (Facebook, Google, etc) - Rularea conţinutului din platforme terţe (youtube, soundcloud, etc)
Companie Domeniu Politica de confidenţialitate
Facebook facebook.com Vezi politica de confidenţialitate
a11y, act, csm, P, presence, s, x-referer, xs, dpr, datr, fr, c_user
Youtube youtube.com Vezi politica de confidenţialitate
GED_PLAYLIST_ACTIVITY,APISID, GEUP, HSID, LOGIN_INFO, NID, PREF, SAPISID, SID, SSID, SIDCC, T9S2P.resume, VISITOR_INFO1_LIVE, YSC, dkv, s_gl, wide
Twitter twitter.com Vezi politica de confidenţialitate
_twitter_sess, auth_token, lang, twid, eu_cn, personalization_id, syndication_guest_id, tfw_exp
Aceste module cookie sunt folosite de noi și alte entităţi pentru a vă oferi publicitate relevantă intereselor dumneavoastră, atât în cadrul site-ului nostru, cât și în afara acestuia.
- Oferirea de publicitate în site adaptată concluziilor pe care le tragem despre tine în funcţie de istoricul navigării tale în site și, în unele cazuri, în funcţie de profilul pe care îl creăm despre tine. Facem acest lucru pentru a menţine site-ul profitabil, în așa fel încât să nu percepem o taxă de accesare a site-ului de la cei care îl vizitează. - Chiar dacă astfel de module cookie nu sunt utilizate, te rugăm să reţii că ţi se vor afişa reclame pe site-ul nostru, dar acestea nu vor fi adaptate intereselor tale. Aceste reclame pot să fie adaptate în funcţie de conţinutul paginii.
Companie Domeniu Politica de confidenţialitate
Google DFP google.com Vezi politica de confidenţialitate
__gads, id, NID, SID, ANID, IDE, DSID, FLC, AID, TAID, exchange_uid, uid, _ssum, test_cookie, 1P_JAR, APISID, evid_0046, evid_0046-synced
Trimite
Vezi aici politica noastră de cookie-uri și de prelucrare a datelor tale