De ce a renunțat China atât de brusc la „zero Covid”. Strategia a ruinat finanțele guvernului de la Beijing

Data publicării:
lucrători sanitari chinezi în costume de protecție
China se confruntă cu un nou val de cazuri de COVID-19. FOTO: Profimedia Images

Mai multe guverne regionale din China au dezvăluit sumele uriașe de bani pe care le-au cheltuit în lupta împotriva pandemiei, alimentând speculațiile că aceste costuri uriașe au fost principalul motiv pentru renunțarea bruscă la strategia „zero Covid”, relatează CNN.

În data de 8 ianuarie, când China și-a redeschis granițele și a retrogradat formal Covid-19 de la statutul de boală infecțioasă serioasă, agenția de presă de stat Xinhua, a publicat un articol în care prezenta principalele motive pentru decizia de a renunța brusc la politica lor anti-epidemică.

„Este dificil de eliminat coronavirusul, iar costul social al prevenției și controlul este în creștere”, se arată în articolul respectiv.

Săptămâna trecută, guvernele locale din China s-au adunat pentru sesiunile legislative anuale și pentru stabilirea obiectivelor lor anuale. Întâlnirile se vor încheia cu începerea sesiunii parlamentare național din martie, în care premierul este așteptat să dezvăluie ținta de creștere a PIB-ului și planurile sale de buget.

Guangdong, principala provincie chineză în ce privește forța economică, a cheltuit un total de 22 de miliarde pentru prevenția și controlul epidemiei de Covid în ultimii trei ani, începând cu 2020, conform informațiilor făcute publice, vineri. Banii respectivi au fost cheltuiți pe testări, vaccinare și un număr mare de alte politici conexe. În acest cost nu au fost incluse și alte cheltuieli medicale sau cele pentru sănătate publică.

Pe parcursul celor trei ani, costul politicii chineze de combatere a coronavirusului a crescut cu 50% în fiecare an. În 2022, el a atins un vârf de 10,6 miliarde de dolari. Acest număr este echivalentul a 35% din cheltuielile provinciei pentru cercetare și dezvoltare.

Este, de asemenea, mai mare decât suma cheltuită de guvernul chinez pentru Fondul Național al Cipurilor, inițiativa lui Xi Jinping pentru transformarea Chinei într-un producător relevant de cipuri și pentru a deveni un competitor real al SUA în acest domeniu.

Costuri uriașe pe guvernele locale din China

Guvernele locale ale Chinei se confruntă cu bugete tot mai mici, în condițiile în care trei ani de politică „zero Covid” a pus o presiune uriașă pe finanțele lor.

Deficitul fiscal general  al țării, în care este inclus și deficitul național dar și cel al guvernelor locale a atins 944 miliarde de dolari în primele zece luni ale lui 2022, triplându-se față de anul anterior, conform calculelor CNN, bazate pe datele ministerului chinez de finanțe.

Economiștii estimează că deficitul ar putea atinge suma record de 1,4 trilioane în 2022.

Presiunea pe finanțele guvernelor locale a crescut, de asemenea, semnificativ, în condițiile reducerii veniturilor cauzată de creșterea economică anemică și de scutirile de taxe pentru companii. Un număr  mare de alte guverne regionale au raportat, de asemenea, cheltuieli uriașe pentru prevenția și controlul Covid.

Administrația capitalei Beijing a anunțat, duminică, că a cheltuit aproape 4,5 miliarde de dolari anul trecut pentru controlul epidemiei. Suma reprezintă o creștere de 140% față de 2020. Municipalitatea nu a precizat, însă, cheltuielile pe anul 2021.

Orașul Shanghai, cel mai bogat din China continentală, ținut într-un lockdown extrem de dur vreme de două luni în aprilie și mai, a raportat că una dintre regiunile sale, Songjiang, a cheluit mai mult în lupta anti-Covid decât a fost investit în sănătatea publică, anul trecut.

Editor : Adrian Dumitru

Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News

Partenerii noștri