Dosarul transnistrean | "Situația poate fi schimbată doar odată cu internaționalizarea acestui conflict"

"Justiția tranzițională este rezultatul pragmatismului englezesc de a găsi soluții în situații în care societatea este bulversată în urma unor tensiuni, fie este vorba despre trecerea printr-un conflict armat, fie ca urmare a unui regim autoritar/dictatorial. Cazul „transnistrean” este unul care se încadrează perfect în conceptul justiției tranziționale – conflictul armat de pe Nistru din 1992, dar și cauzele care au dus la declanșarea acestuia și efectele pe care le-a produs în raport cu societatea moldovenească in integrum și, parțial, în regiune", Vitalie Gămurari, profesor la ULIM şi purtător de cuvânt al PDM, într-un interviu acordat LACT.ro

"Este bine cunoscut că justiția tranzițională are obiectivele, principiile, izvoarele sale, dar nu are finalități clare. Avem în vedere că justiția tranzițională nu are un răspuns ideal tuturor societăților post-conflictuale. Foarte mult depinde de tradițiile istorice, specificul regiunii, dar și de dorința părților și aici ne referim în special la lideri politici, personalități, mesajul cărora de regulă este unul decisiv.

Nu putem vorbi despre o formulă ideală pentru cazul „transnistrean”, care ar putea fi preluată din alte situații similare, dar, totodată, anumite mecanisme și instituții ale conceptului justiției tranziționale ar putea fi implementate cu succes. În cazul Republicii Moldova, spre deosebire de alte situații, inclusiv din Europa, cum ar fi Irlanda de Nord, Bosnia și Herțegovina, Kosovo, Karabahul de Munte, conflictul nu are o conotație etnică sau religioasă, ci are la baza sa factorul politic. Acest fapt poate crea acele condiții necesare, care ar putea favoriza dialogul dintre Chișinău și Tiraspol în contextul implementării treptate a unor instituții ale justiției tranziționale", declară Vitalie Gămurari într-un interviu acordat Laboratorului pentru Analiza Conflictului Transnistrean (LACT), din cadrul Universităţii "Lucian Blaga" din Sibiu.

"De la bun început vreau să spun că eu personal regret că România a fost exclusă din formatul de negocieri, din care inițial făcea parte. Astfel, Chișinăul s-a trezit singur în fața Moscovei și Kievului care susțineau Tiraspolul. Efectele acestei erori s-au simțit de-a lungul anilor. Dar asta este deja trecut, important este să nu repetăm greșelile comise. Evident că ne-am dori ca România să participe activ la procesul de reglementare a conflictului „transnistrean”, în contextul în care este și membru al Uniunii Europene. Or, este foarte clar că situația poate fi schimbată doar odată cu „internaționalizarea” acestui conflict, am în vedere implicarea în dialogul politic a mai multor factori, inclusiv România ca țară care conștientizează efectele nesoluționării unui conflict în zona bazinului Mării Negre, spațiu care odată cu ocuparea în 2014 a Crimeii de către Rusia, a devenit și mai sensibil din punct de vedere al securității regionale", mai spune oficialul moldovean.

Continuarea AICI