Preşedintele francez Emmanuel Macron, care se află într-o vizită de două zile în Corsica, a propus joi ”să se facă un nou pas” prin ”introducerea Corsicii” în Constituţia franceză şi acordarea unei autonomii ”a insulei care să nu mai fie nici împotriva statului şi nici fără stat”, relatează AFP, preluată de News.ro.
”Statu-quoul va fi un eşec al nostru, al tuturor”, a subliniat şeful statului francez la Ajaccio, în faţa membrilor Adunării Corsicăi, dominată de către naţionalişti.
Setarile tale privind cookie-urile nu permit afisarea continutul din aceasta sectiune. Poti actualiza setarile modulelor coookie direct din browser sau de aici – e nevoie sa accepti cookie-urile social media
El şi-a exprimat speranţa ca această ”nouă etapă instituţională” să permită ”ancorarea deplină a Corsicii în Republică şi să recunoască singularitatea insularităţii sale mediteraneene şi relaţia sa cu lumea”.
Emmanuel Macron dă un termen de ”şase luni” în vederea ajungerii la un ”text constituţional”.
El consideră acest lucru drept un ”gest de recunoaştere indispensabil” şi baza ”construirii unui cadru care să respecte singuralitatea insulară şi mediteraneeană” a insulei.
”Sunt în favoarea faptului ca specificităţile comunităţii insulare corsicane să fie recunoscute în Constituţie, într-un articol propriu, al unei comunităţi insulare istorice, lingvistice şi culturale”, declară el.
Președintele Macron și-a început vizita miercuri cu o „cină republicană” cu aleșii locali în capitala insulei Ajaccio, înainte de discursul foarte așteptat la Adunarea din Corsica, joi dimineață, notează RFI. Pe lângă evenimentele politice, el va aduce un omagiu luptătorilor de rezistență corsicană cu ocazia împlinirii a 80 de ani de la eliberarea insulei în 1943.
În urma morții, în martie 2022, a militantului independentist Yvan Colonna, care a fost atacat în închisoarea din Arles, unde executa o închisoare pe viață pentru asasinarea prefectului de poliție al Corsicii, Claude Erignac, în 1998, și a demonstrațiilor violente care au urmat pe insulă, Guvernul de la Paris a deschis un dialog cu corsicanii, care ar putea „să meargă până la autonomie”.
Discursul președintelui Franței marchează câteva luni de schimburi între aleșii corsicani și reprezentanții guvernului „la toate nivelurile”, potrivit Palatului Elysée.
La 5 iulie, naționaliștii au adoptat un proiect de autonomie care susține puterea legislativă în toate domeniile, cu excepția suveranității, care urma să fie încredințată Adunării din Corsica. De asemenea, naționaliștii doresc statutul de rezidență în Corsica, co-oficializarea limbii corsicane și includerea noțiunii de popor corso în constituția franceză.
Într-un interviu acordat luni Corse-Matin, Bruno Retailleau, președintele grupului Les Républicains din Senatul francez, a declarat că revendicările naționaliștilor conțin „linii roșii” insurmontabile și că „puterea legislativă deplină” ar merge „prea departe”. Cu toate acestea, Macron ar avea nevoie de o majoritate de trei cincimi și, prin urmare, de sprijinul republicanilor atât în Adunarea Națională, cât și în Senat, pentru a reforma constituția.
Corsica a fost primul teritoriu francez care a fost eliberat, la 4 octombrie 1943, datorită unei revolte populare și a ajutorului trupelor franceze din Africa.
Editor : M.I.
