Gruparea secretă care sabotează operațiunile armatei ruse în Crimeea. Ce a vorbit Putin cu liderul lor imediat după ocuparea peninsulei

Luptătorii de gherilă ai grupului Atesh desfășoară operațiuni de sabotaj și asasinări în spatele liniilor rusești din Ucraina, iar liderii comunității din care aceștia fac parte spun că sunt pregătiți să lupte pentru eliberarea Crimeei dacă vor primi armele de care au nevoie, scrie The Guardian.

Sute de tătari tineri care fac parte din această mișcare ascunsă de rezistență sunt pregătiți să pună mâna pe arme și să lupte pentru eliberarea peninsulei de sub ocupația rusească, potrivit unui lider veteran al comunității tătarilor din Crimeea.

Mustafa Dzemilev, recunoscut drept nașul mișcării de apărare a drepturilor tătarilor din Crimeea, se referea la operațiunile conduse de grupul de gherilă Atesh, compus din tătari, ucraineni și ruși din Crimeea și alte regiuni ocupate din Ucraina.

Atesh, care înseamnă „foc” în limba tătară, a fost creat în luna septembrie a anului trecut, în special pentru a executa acte de sabotaj din interiorul armatei ruse. Grupul susține că 4.000 de soldați ruși s-au înscris deja la cursuri online în care învață cum „să supraviețuiască războiului” prin distrugerea propriului lor echipament.

Grupul a spus că ar fi distrus puncte de control rusești, asasinat ofițeri ruși, incendiat cazărmi și transmis informații utile serviciilor secrete ucrainene.

De curând, grupul a susținut că geniști ruși au plantat mine în uzina chimică Krimski Titan din Armiansk, în nordul Crimeei. Dacă acel loc ar exploda un nor de amoniac s-ar putea răspândi asupra teritoriului care face legătura între Crimeea și restul Ucrainei.

„Atesh este foarte adânc infiltrat”, a spus Dzemilev pentru The Guardian de la Kiev, precizând că cu toate că membrii grupului continuă să arunce în aer obiective rusești de pe teritoriul Crimeei, până acum, niciunul dintre membrii săi nu a fost arestat.

Dzemilev a spus că comunitatea de 300.000 de tătari din Crimeea s-a aflat în centrul mișcării de rezistență împotriva ocupației rusești din 2014, atunci când Moscova a anexat peninsula, experiența anilor în care s-au aflat sub conducerea Kremlinului alimentând și mai mult dorința de eliberare.

Tătarii din Crimeea sunt un popor de limbă turcică originar din Crimeea care a fost absorbit de Hoarda de Aur mongolă în secolul al XIII-lea. Aceștia au adoptat religia islamică și și-au câștigat independența în secolul al XV-lea formând puternicul Hanat al Crimeei.

După anexarea rusească din 1783, procesul de persecuție și expulzări a început sub conducerea imperială și a continuat pe vremea Uniunii Sovietice.

În 1944, Stalin a deportat întreaga populație de tătari din Crimeea, în special în Uzbekistan, acolo unde au ajuns și membrii familiei lui Dzemilev, pe când acesta avea doar șase luni – acum are 79 de ani.

În calitate de activist pentru drepturile omului, Dzemilev a petrecut ani de zile sub supraveghere și în colonii penale. Acesta nu mai este președintele Adunării Tătarilor din Crimeea, Mejlis, dar rămâne un membru al parlamentului și un bătrân preeminent al comunității.

Pe 12 martie 2014, la două săptămâni după ce soldații ruși fără însemne oficiale au preluat controlul punctelor strategice din Crimeea și cu patru zile înainte de organizarea unui „referendum” pentru susținerea „independenței” peninsulei, Vladimir Putin a vorbit la telefon cu Dzemilev.

„Mi-a spus că îi vede pe tătarii din Crimeea ca pe niște pacifiști și că speră că nu vor fi violențe”, a povestit Dzemilev despre conversația de 45 de minute pe care a avut-o cu președintele rus.

„I-am spus, stai puțin, este non-violență atunci când îți aperi drepturile civile în propria ta țară. Dar atunci când cizma unui inamic calcă pe pământul tău, este o problemă complet diferită”, a spus Dzemilev.

Dzemilev a spus că tătarii din Crimeea sunt cei mai persecutați de rușii care au ocupat peninsula: cu toate că reprezintă doar 13% din populația Crimeei, 85% dintre arestările politice și perchezițiile ilegale au loc împotriva lor.

Dzemilev a dezvăluit că 49 de activiști au dispărut până acum și doar opt cadavre au fost recuperate. Lideri politici și zeci de activiști au fost arestați.

În ciuda nivelului de control și persecuției, Dzemilev a spus că dacă tătarii din Crimeea vor simți că eliberarea se apropie, numărul de partizani ar crește semnificativ.

„În acest moment, în jur de 1.000 de bărbați tineri sunt gata să lupte de îndată ce armata ucraineană ajunge, dacă vor putea face rost de arme”, a spus Dzemilev.

După eliberare, tătarii din Crimeea vor căuta să câștige o recunoaștere mai mare, inclusiv o schimbare constituțională care ar transforma Crimeea într-o „republică națională” în care ei, ca popor indigen, ar avea un statut special.

Dzemilev a spus că crearea unei astfel de republici nu ar depinde de rolul pe care comunitatea îl joacă în eliberarea Crimeei.

Despre acest subiect, însă, guvernul președintelui ucrainean Volodimir Zelenski nu a făcut nicio promisiune specifică.

„Pe timp de război este interzis să schimbi constituția”, a spus Tamila Tașeva, o activistă din comunitatea tătarilor din Crimeea care este în acest moment reprezentantul permanent al președintelui în Crimeea. „Există multe discuții despre statutul Crimeei după eliberare, dar în acest moment nu există nicio decizie finală. Acum, această întrebare este pusă în așteptare.”

Editor : Raul Nețoiu