Kievul vorbește despre pericolul unui „război total” cu Rusia

Preşedintele ucrainean Petro Poroşenko a evocat „ameninţarea unui război total” cu Rusia care, susţine el, şi-a „crescut drastic” prezenţa militară la frontieră, dramatizând şi mai mult situaţia deja tensionată după capturarea unor nave ucrainene la Marea Neagră, relatează AFP.

Ridicând tonul faţă de Vladimir Putin, Donald Trump a ameninţat, la rândul său, să anuleze o întâlnire prevăzută la sfârşitul săptămânii, cu omologul său rus la summitul G20 în Argentina.

Raportul cu privire la situaţie pe care consilierii săi în domeniul securităţii naţionale urmează să i-l predea în curând „va fi hotărâtor”, a declarat preşedintele Statelor Unite într-un interviu acordat The Washington Post (WP), potrivit News.ro.

„Poate că nu voi face întâlnirea” cu liderul de la Kremlin, a avertizat el, după ce Casa Albă tocmai a confirmat organizarea întâlnirii.

„Mie nu-mi place această agresiune”, a insistat Trump, acuzat adesea că este prea conciliant cu Moscova.

Ucraina şi Rusia sunt angajate în cea mai gravă confruntare de mai mulţi ani, după capturarea, duminică, de către Paza de Coastă rusă, în largul Crimeei anexate, a trei nave militare - într-un incident armat fără precedent.

„Eu nu vreau ca cineva să creadă că astea sunt copilării. Ucraina se confruntă cu un război total cu Federaţia rusă”, a tunat marţi preşedintele Poroşenko la trei posturi ucrainene de televiziune.

În opinia sa, numărul tancurilor din bazele militare ruse situate de-a lungul frontierei „s-a triplat”, iar numărul de unităţi militare „a crescut drastic”.

Preşedintele ucrainean a anunţat, de asemenea, o creştere puternică a numărului navelor militare ruse la Marea Azov şi o prezenţă militară rusă consolidată în Crimeea, o peninsulă ucraineană anexată de Moscova în 2014.

Aceasta este prima confruntare militară făţişă între Moscova şi Kiev după această anexare şi izbucnirea, în acelaşii an, a unui război în estul Ucrainei între forţe ucrainene şi separatişti proruşi, soldat cu peste 10.000 de morţi.

„Provocare” sau „agresiune”

Acuzaţi că au traversat în mod ilegal frontiera rusă, 12 marinari ucraineni, dintre cei 24 luaţi prizonieri duminică, au fost plasaţi marţi în detenţie provizorie până la 25 ianuarie, potrivit hotărârii unui tribunal de la Simferopol, capitala Crimeei, a constatat un jurnalist AFP. Ceilalţi marinari urmează să compară în justiţie miercuri.

Acroşajul la Marea Neagră a avut loc după ce bastimente aparţinând Marinei ucrainene au încercat să traverseze Strâmtoarea Kerci pentru a intra în Marea Azov, de o importanţă crucială în exporturile de cereale şi oţel produse în estul Ucrainei.

Paza de Coastă rusă, aflată în subordinea serviciilor ruse de securitate FSB, a imobilizat prin forţă două vedete şi un remorcher ucrainene, pe care le-au acuzat că au intrat ilegal în apele teritoriale ruse.

Incidentul a fost catalogat de Rusia drept „o provocare”, iar Ucraina a denunţat un „act de agresiune” a Moscovei, cerând eliberarea marinarilor şi restituirea navelor.

Petro Poroşenko a dat asigurări că a încercat, în zadar, să-l contacteze pe Vladimir Putin.

„Am fost nevoit (să-i cer cancelarului german Angela Merkel) să discute cu Putin” despre acest incident, a afirmat el.

În urma incidentului, Parlamentul ucrainean a adoptat luni prin vor introducerea legii marţiale în regiunile de frontieră. Poroşenko şi-a justificat această iniţiativă - fără precedent de la independenţa acestei foste republici sovietice în 1991 - prin „ameninţarea extrem de mare” a unei ofensive terestre ruse.

Vladimir Putin a avertizat marţi Ucraina să nu comită vreo acţiune „nechibzuită” şi i-a transmis „preocuparea (sa) serioasă” Angelei Merkel, căreia i-a cerut să exercite presiuni asupra Kievului.

„Aproape singure”

Legea marţială, care a intrat în vigoare miercuri - în aproximativ zece regiuni - le permite, timp de o lună, autorităţilor ucrainene să-şi mobilizeze cetăţenii, să reglementeze activitatea presei şi să limiteze adunările publice.

În ochii lui Putin „este evident că toate astea s-au făcut în legătură cu campania electorală din Ucraina” în vederea alegerilor prezidenţiale din primăvară.

Moscova dă asigurări că a acţionat „în strictă conformitate cu dreptul internaţional” şi acuză Kievul de faptul că ar căuta „un pretext în vederea consolidării sancţiunilor” impuse de UE şi Statele Unite Rusiei încă din 2014.

Problema unor noi sancţiuni europene urmează să fie studiartă cuocazia unei reuniuni în decembrie.

Washingtonul, care a denunţat luni o acţiune „ilegală” a Moscovei, i-a îndemnat marţi pe europeni să facă „mai mult pentru a asista Ucraina”, şi anume pe tema sancţiunilor impuse Rusiei, care „nu sunt întotdeauna aplicate”.

„Guvernul american a adoptat o poziţie puternică de susţinere a Ucrainei, am vrea ca şi alte ţări să facă de asemenea mai mult”, „pentru ca Statele Unite să nu gestioneze aceste probleme aproape singure”, a insistat marţi o purtătoare de cuvânt a Departamentului de Stat, Heather Nauert.

„Franţa îndeamnă părţile să favorizeze o calmare a situaţiei şi ca fiecare să dea dovadă de reţinere”, a declarat ministrul francez de Externe Jean-Yves Le Drian după ce a discutat cu omologul său rus Serghei Lavrov.

Aceste incidente au loc în contextul unei intensificări a tenisunilor în Strâmtoarea Kerci, care desparte Peninsula Crimeea anexată de teritoriul rus. Rusia revendică controlul acstei strâmtori, singura cale maritimă de trecere din Marea Neagră în Marea Azov.