Liderii Uniunii Europene sunt pregătiţi pentru un tur de forţă cu Ungaria la summitul extraordinar ce are loc, joi, la Bruxelles, unde ei se întrunesc pentru a lua o decizie cu privire la ajutorul economic al blocului european pentru Ucraina.
Reuniunea are loc şi în contextul în care agricultorii protestează cu sute de camioane în apropierea locului reuniunii, în faţa sediului Parlamentului European din Bruxelles. Potrivit poliţiei, o mie de tractoare se află, joi, pe străzile capitalei Belgiei.
Miza este un ajutor financiar în valoare de 50 de miliarde de euro pentru Ucraina pentru următorii patru ani, un pachet căruia premierul ungar, Viktor Orban, i s-a opus în decembrie. Suma face parte din bugetul UE revizuit. Deciziile privind bugetul UE presupun unanimitate din partea statelor membre.
Orban a legat negocierile pe bugetul UE de deblocarea unor fonduri europene pentru ţara sa ce fuseseră îngheţate în urma acuzaţiilor de corupţie şi abuz de putere formulate la adresa guvernului ungar. Liderul de la Budapesta a susţinut că finanţarea europeană pentru Ucraina ar trebui să fie aprobată anual şi nu pentru o perioadă de patru ani.
Alţi lideri din UE au promis că, dacă nu vor reuşi să-l convingă pe Orban, atunci vor găsi o soluţie pentru a continua să sprijine financiar Ucraina, cel puţin pe termen scurt.
„Într-un fel sau altul, vom găsi o soluţie, cu sau fără Orban, pentru a susţine Ucraina”, a dat asigurări premierul polonez, Donald Tusk.
O opţiune ar fi acordarea pentru un an a unui ajutor macrofinanciar, care în 2023 s-a ridicat la 18 miliarde de euro, o formulă pentru care nu este nevoie decât de o majoritate calificată în Consiliu (vot favorabil din partea a 55% dintre statele membre, reprezentând cel puţin 65% din populaţia UE; o abţinere în cadrul votului cu majoritate calificată este calculată ca un vot împotrivă).
Însă un sprijin pe mai mulţi ani în afara bugetului european nu este deloc evident, recunoaşte un diplomat european.
Frustrarea faţă de Ungaria este atât de mare încât unele ţări membre au ameninţat că vor avansa o procedură de sancţionare pentru încălcarea valorilor fundamentale ale UE (articolul 7 al Tratatului), iniţiată în 2018 contra Ungariei.
Această procedură, adesea calificată drept opţiunea „nucleară”, ar putea, teoretic, să ducă la o suspendare a dreptului de vot al Ungariei în cadrul reuniunilor UE, dar ea presupune unanimitatea celorlalte 26 de ţări membre, o ipoteză puţin probabilă.
La Consiliul European din decembrie, deschiderea negocierilor de aderare cu Ucraina, căreia Viktor Orban i s-a opus, de asemenea, a fost posibilă pentru că liderul ungar a acceptat să părăsească sala în momentul luării deciziei.
Înainte de acel summit, Comisia Europeană a decis deblocarea a 10 miliarde de euro pentru Ungaria ce fuseseră îngheţate până atunci. Însă alte 20 miliarde de euro destinate Ungariei rămân blocate, ca urmare a îngrijorărilor Comisiei legate în special de dreptul de azil în ţară, libertatea academică şi drepturile persoanelor LGBT+.
Editor : Adrian Dumitru
