Sari la conținut

Analiză AFP. Donald Trump a făcut deja mult rău economiei iraniene

Reimpunerea unor noi sancţiuni americane Iranului va dăuna cu siguranţă economiei iraniene, însă aceasta este deja puternic afectată de incertitudinea întreţinută de luni de zile de către preşedintele Donald Trump pe tema acordului în dosarul nuclear iranian şi de probleme interne, informează AFP.

Iran Begins To Fuel The Country's First Nuclear Power Station

FOTO: Getty Images

Salonul internaţional petrolier anual de la Teheran s-a deschis duminică într-o atmosferă ”deprimantă”, a declarat pentru AFP o participantă, în contextul în care Trump urmează să anunţe marţi dacă îşi scoate sau nu ţara din acordul încheiat în 2015 şi dacă reimpune Iranului sancţiunile ridicate.

”Au fost mai puţini străini, standardele au fost mai scăzute, a fost deprimant”, a spus această consultantă.

Potrivit cotidianului iranian Hamshari, organizatorii salonului anunţă o scădere a nivelului frecventării cu o trime faţă de 2017.

După ridicarea unei părţi a sancţiunilor internaţionale - permisă de Acordul nuclear de la Viena - Iranul a semnat în 2017 doar un acord major în domeniul petrolier, cu grupul francez Total, asociat cu cel chinez CNPC, în vederea unor investiţii în valoare de cinci miliarde de dolari.

Total a revenit în Iran, însă rămânerea sa depinde mult de ceea ce urmează să anunţe Trump, care se opune aprig acordului din 2015, ce prevede o ridicare - progresivă şi condiţionată - a sancţiunilor internaţionale, în schimbul garanţiei că Iranul nu se va dota cu arma atomică.

Din cauza menţinerii sancţiunilor americane impuse Iranului - care nu sunt legate de dosarul nuclear -, băncile europene rămân încremenite la ideea de a facilita tranzacţii cu Republica islamică, în pofida faptului că sunt încurajate de guvernele ţărilor lor să facă acest lucru.

”Iranienii nu au prevăzut deloc că Statele Unite vor miza pe bănci”, notează un antreprenor străin pentru care ”marile bănci (străine) se autocenzurează prea mult”, din cauza sancţiunilor americane aflate în continuare în vigoare.

După semnarea acordului nuclear, Iranul a obţinut promisiuni de investiţii.

Însă, potrivit Băncii Mondiale (BM), suma netă a investiţiilor directe străine în Iran a atins 3,7 miliarde de dolari în 2016.

Preşedintele iranian Hassan Rohani viza 50 de miliarde de dolari.

Pentru iranieni, acordul este o ”adevărată dezamăgire”, apreciază Ardavan Amir-Aslani, un avocat franco-iranian, cofondatorul cabinetului parizian de avocatură Cohen Amir-Aslani, reprezentat la Teheran din 2016.

”Ei pot să-şi vândă petrolul, de acord, dar ajunge doar să plătească funcţionarii şi să întreţină infrastructurile”, declară el pentru AFP, ”toate investiţiile sunt în pauză”.

Dificultăţile persistente ale economiei apasă asupra cursului rialului iranian, iar incertitudinea creată de Trump a antrenat o puternică speculaţie contra deviziei iraniene care, în ceva mai mult de şase luni, s-a ddepreciat cu aproape 40% faţă de dolar.

Acest lucru a antrenat o puternică inflaţie şi a determinat autorităţile să pună capăt fluctuaţiei libere a monedei naţionale.

Datele sunt imposibil de verificat, însă mai mulţi analişti şi oficiali vorbec despre o scurgere de capitaluri din Iran, cuprinsă între zece şi 30 de miliarde de dolari în decurs de câteva luni.

Liderii iranieni acuză cu regularitate Statele Unite de încălcarea Acordului din 2015, prin care Uniunea Europeană (UE) şi Washingtonul s-au angajat - prin articolul 29 - să se abţină de la ”orice măsură expres concepută să aducă prejudiciu în mod direct normalizării relaţiilor economice şi comerciale cu Iranul”.

Toate dificultăţile economice nu au, însă, legătură cu Trump.

Criza sistemului bancar, slăbiciunea sectorului privat, într-o economie în mare parte de stat, şi şomajul în masă care afectează tineretul nu datează de ieri.

Valul contestărilor sângeroase care au afectat ţara de Anul Nou a amintit puterii că este urgent să găsească remedii acestor rele.

Într-un artocil recent, Djavad Salehi-Isfahani, un profesor la Universitatea americană Virginia Tech, apreciază că echipa lui Rohani ”s-a dovedit incapabilă să răspundă problemelor economice tot mai mari”.

În funcţie de ceea ce va decide Trump, eforturile lui Rohani în vederea unei mai mari deschideri a economiei liberei întreprinderi şi lumii ar putea să fie ”oprite clar”, iar viziunea ultraconservatorilor - susţinători ai unei ”economii de rezistenţă” repliată asupra sa însăşi şi puternic controaltă de autorităţi - ar putea să se impună, apreciază el.

Sursa: news.ro 

Pe aceeași temă