Cazul Pussy Riot provoacă tensiuni între Angela Merkel şi Vladimir Putin

În faţa unui auditoriu format din reprezentanţi ai societăţii civile ruse şi a preşedintelui rus Vladimir Putin, Angela Merkel a afirmat că membrele trupei ruse de rock Pussy Riot nu ar fi fost încarcerate dacă ar fi fost cetăţeni ai Germaniei. Cancelarul german s-a folosit de această ocazie să atragă atenţia Rusiei cu privire la încălcarea drepturilor omului, chestiune care provoacă îngrijorarea comunităţii europene.

„Suntem deranjaţi (comunitatea europeană – n.red.) - şi o spun la rândul meu - de un număr de legi care au fost recent adoptate în Rusia şi despre care nu pot să spun că sprijină libertatea. Suntem îngrijoraţi, punem întrebări şi vom vorbi despre asta mai târziu”, a spus cancelarul Angela Merkel.

Vladimir Putin a reacţionat, vizibil deranjat de poziţia Germaniei. „Doamna Cancelar a amintit de fetele care se află în puşcărie pentru reprezentaţia dintr-o biserică, dar ştie că înainte de asta una dintre ele a spânzurat efigia unui evreu şi a spus: Moscova trebuie să scape de aceşti oameni? Nu putem sprijini persoane care au o poziţie antisemită”, a contracarat liderul de la Kremlin.

Vizita cancelarului german la Moscova are loc la scurt timp după ce Bundestagul - parlamentul german - a adoptat o rezoluţie cu 17 puncte prin care solicită Rusiei să respecte normele europene privind democraţia şi drepturile omului.

Angela Merkel este însoţită în Rusia de mai mulţi miniştri, dar şi de oameni de afaceri germani care vor participa la consultările ruso-germane şi care vor semna mai multe acorduri comerciale.

Pussy Riot, o poveste cu final deocamdată nefericit

Pe 21 februarie, purtând cagule colorate, cinci membre ale trupei Pussy Riot au pătruns în cea mai mare catedrală a Moscovei şi au cântat o „rugăciune punk” împotriva lui Putin, în faţa altarului. Trei dintre ele au fost identificate şi arestate câteva zile mai târziu.

În momentul arestării, Nadejda Tolokonikova (22 de ani), Ekaterina Samusevici (29 de ani) şi Maria Alehina (24 ani) au declarat că acţiunea lor este un răspuns la susţinerea acordată de capul Bisericii Ortodoxe Ruse - Patriarhul Kirill - preşedintelui Vladimir Putin. În timpul campaniei electorale pentru alegerile prezidenţiale, Kirill a numit cei 12 ani în care Putin s-a aflat la conducerea ţării „un miracol venit de la Dumnezeu”.

În luna iulie, un tribunal a dispus prelungirea mandatelor de arestare preventivă, ele fiind acuzate de huliganism (vandalism comis în grup organizat) şi incitare la ură religioasă. O lună mai târziu, au fost condamnate la câte doi ani de închisoare. La recurs, în luna octombrie, una dintre ele a fost achitată.

Potrivit Le Monde, Pussy Riot este o formaţie exclusiv feminină de orientare ecologistă, formată din cel puţin opt femei.

Demersul fetelor a generat numeroase reacţii dezaprobatoare într-o ţară care a cunoscut după căderea URSS, în 1991, o nouă deschidere către religie. În Rusia, aproape 70% din populaţie se declară creştin-ortodoxă.

Numeroase personalităţi din Rusia au luat însă apărarea Pussy Riot subliniind că şi membrele trupei aparţin comunităţii ortodoxe şi acuzând că pedepsele la care acestea au fost supuse sunt prea severe şi disproporţionate.