Sari la conținut

CRONOLOGIE. Alte cazuri de români răpiți în străinătate în ultimii opt ani

 

Cazul jurnaliștilor români răpiți în Irak, în 2005, rămâne cel mai cunoscut. A fost o premieră pentru România, dar, de atunci, zeci de cetățeni români au trecut prin experiențe similare. Un marinar român a fost împușcat în șold în iunie 2010 într-o altercație a piraților care îl țineau ostatic.

Niciun român ostatic nu și-a pierdut, însă, viața și până la urmă a ajuns cu bine la familie. În general, au fost cazuri de răpire în scopul obținerii de răscumpărări. Uneori, eliberarea românilor s-a făcut în urma unor operațiuni în forță ale autorităților și chiar dacă au existat victime, românii nu și-au pierdut viața.

Cu românul răpit în Algeria – a cărui soartă rămâne incertă – lucrurile stau altfel. El este victima războiului dus de fanatici islamiști. Potrivit unor informații, el ar fi fost ucis, ieri, în complexul energetic în care era ținut ostatic, după ce autoritățile alegerine ar fi desfășurat o operațiune împotriva islamiștilor. O altă informație, venită prin filiera unei companii japoneze, arată că un român ar fi în siguranță. Nu se știe încă dacă este vorba despre aceeași persoană sau sunt doi români. Încă de ieri au circulat informații că ar putea fi vorba despre doi români. Autoritățile române nu au comunicat, deocamdată, nicio informație referitoare la soarta unor cetățeni români în Alegeria.

Marinarii români, victime ale piraților somalezi

Începând din 2009, odată cu apariția și intensificarea pirateriei în zona Golfului Aden, marinari români, alături de colegi de diverse alte naționalități, sunt sechestrați periodic, în general pentru obținerea de recompense. Sunt ani în care pirații somalezi au făcut profituri uriașe. Fenomenul a slăbit din intensitate în ultimul timp, odată cu patrularea în zonă a unei forțe navale europene.

În noaptea de 23 spre 24 iulie 2011 este capturat în Golful Guineea de către pirați un vas italian având căpitan român. Nava transporta combustibil și a fost eliberată cinci zile mai târziu, după ce pirații ar fi abandonat-o. Toți membrii echipajului – format din 23 de oameni – erau sănătoși.

În iunie 2011 este dat dispărut, în vestul Africii, vasul Aristofanis, la bordul căruia se aflau și doi navigatori români – comandantul și ofițerul mecanic. Nava plecase dintr-un port camerunez încărcat cu 12.000 de tone de combustibil. După o săptămână, pirații au eliberat nava, dar i-au luat toată apa și combustibilul de la bord.

În martie 2011, pirații somalezi eliberează nava EMS River, capturată în urmă cu mai bine de două luni, la bordul căreia se afla și un român. Nava fusese capturată în apele Omanului, la 27 decembrie 2010, în timp ce se îndrepta către Grecia. Potrivit armatorului, nava a fost eliberată în urma unui „dialog îndelungat” cu pirații.

La sfârșitul lunii februarie 2011, un vas sub pavilion panamez, cu trei români la bord, a fost capturat de pirații somalezi în nordul Mării Arabiei. Nava elenă MV Dover naviga din Pakistan către Yemen atunci când a fost atacată. Ministerul român al Afacerilor Externe a anunţat că autorităţile greceşti au reuşit eliberarea echipajului opt luni mai tarziu, fiind una dintre cele mai lungi captivități ale cărei victime au fost cetățeni români.

La 11 iunie 2010, a fost eliberată nava Asia Glory, cu doi români la bord, după cinci luni de captivitate. Vasul, care transporta mașini din Singapore către Arabia Saudită, fusese capturat în ianuarie 2010. Nava a fost eliberată contra unei răscumpărări, dar suma nu a fost anunțată. Potrivit unor informații care circulau în presa vremii, pirații ar fi cerut 15 milioane de dolari.

La 14 mai 2010, Ministerul Afacerilor Externe a confirmat eliberarea de către piraţii somalezi a navei britanice St. James Park, din echipajul căreia făceau parte şi doi cetăţeni români.Nava, care transporta produse chimice,fusese capturată de piraţii somalezi la sfârşitul lunii decembrie 2009 în Golful Aden.

Tot la începutul lui iunie 2010 a fost consemnat și un episod aparte din lunga cronologie a marinarilor români căzuți ostatici piraților somalezi. Teofil Creţu a fostîmpuşcat în şold de piraţii somalezi, pe nava libiană RIM, care naviga sub pavilion sud-coreean.Navafusese capturată în februarie 2010,iar la 2 iunie echipajul a reuşit să preia din nou comanda asupra vasului, după o altercaţie între răpitori. Românul, evacuat de pe RIM, a fost operat la bordul unei nave de asistenţă medicală. Mai mulţi piraţi au fost ucişi în timpul confruntărilor de pe RIM, alţii au fost imobilizaţi, iar nava, avariată în urma unei furtuni, a fost în cele din urmă abandonată. Anterior incidentului care a permis echipajului să se elibereze, piraţii ceruseră o răscumpărare de trei milioane de euro, ameninţând că în caz contrar îi vor executa pe marinari.

Capturat la sfârşitul lunii noiembrie 2009, cu un echipaj format din 16 filipinezi, nouă greci, doi ucraineni şi un român, petrolierul Maran Centaurus, sub pavilion grec, a fost eliberat la 18 ianuarie 2010.

Ministerul de Externe a confirmat apoi că un cetăţean român făcea parte din echipajul cargobotului elen Filitsa, eliberat de piraţii somalezi la 1 februarie 2010, după o captivitate de aproape trei luni, în urma plătirii unei recompense de către compania proprietară a vasului.Vasul Filitsa fusese capturat în jurul datei de 11 noiembrie 2009, în largul insulelor Seychelles.

În 2009, nu mai puțin de 24 de navigatori români au fost răpiți. Cel mai mare grup de marinari români care s-a aflat în 2009 în mâinile piraţilor a fost format din 11 navigatori care se aflau pe nava „Victoria”, capturată în Golful Aden în data de 5 mai 2009.

Români răpiți în Nigeria

Șapte cetăţeni străini, între care românul Emil Neagu, au fost răpiţi la 3 octombrie 2006 în regiunea petrolieră din Delta Nigerului. Românul a fost răpit împreună cu patru britanici, un indonezian şi un malaysian, dintr-un bar aflat într-un complex rezidenţial din oraşul nigerian Eket, aparţinând exclusiv angajaţilor străini ai unor companii care lucrau sub contract cu societatea americană ExxonMobil. Românul a fost eliberat la 21 octombrie 2006 şi a revenit în ţară la câteva zile după aceea.

Emil Neagu a explicat presei că, de obicei, nigerienii nu-i ţin în prizonierat pe străinii luaţi ostatici mai mult de patru-cinci zile. Lotul în care s-a aflat românul a bătut recordul, cu cele 18 zile de prizonierat. Emil Neagu nu a vrut să vorbească despre cuantumul recompensei plătite de firma ExxonMobil, dar a explicat că sumele cerute pentru cetăţenii americani şi australieni sunt mult mai mari. Un al doilea român a fost răpit la 21 noiembrie în Delta Nigerului, o regiune petroliferă în care răpirile sunt atât de frecvente, încât unele companiile străine de acolo au prevăzute fonduri speciale pentru răscumpărări. Românul a fost eliberat după o zi de captivitate. Însă, un ostatic de naţionalitate britanică a fost ucis în cursul operaţiunii de eliberare, iar un cetăţean italian a fost rănit. Şapte cetăţeni străini - un român, doi finlandezi, un britanic, un filipinez, un polonez şi un italian - fuseseră luaţi ostatici, de la bordul unui vas al companiei petroliere italiene ENI.

În septembrie 2011, un inginer român care lucra pentru o firmă de consultanță în domeniul energetic a fost răpit în statul Rivers, din Delta Nigerului, împreună cu șase muncitori nigerieni. Românul a fost eliberat grație unei intervenții a poliției. Incidentul a fost menționat și de președintele Traian Băsescu într-o întâlnire cu ambasadorul Nigeriei la București, la încheierea misiunii acestuia.

Episodul „răpirea din Egipt” Un grup de 19 persoane - cinci germani, cinci italieni, o româncă şi opt egipteni - au fost răpiţi în sudul Egiptului la 19 septembrie 2008 în timpul unei expediţii cu maşini de teren, în apropierea graniţei cu Sudanul, într-o zonă folosită de contrabandişti şi traficanţii de arme. Ostaticii au fost transferaţi în Sudan, apoi în Libia, pentru a fi în cele din urmă duşi din nou în Sudan. Cei 19 au fost eliberaţi nevătămaţi, după zece zile de captivitate. Eliberarea a fost rezultatul unei colaborări internaţionale - germane, italiene şi egiptene -, dar, cum se întâmplă de obicei în astfel de situaţii, nu este clar dacă pretinsa răscumpărare de 6 milioane de euro cerută de cei care i-au răpit a fost plătită sau nu. Pe tot parcursul crizei, MAE a păstrat o discreţie prudentă, ferindu-se să ofere informaţii concrete sau să confirme informaţiile apărute în presă. Ministerul de Externe român a înfiinţat foarte prompt, la câteva ore de la confirmarea incidentului, o celulă de criză pentru a gestiona situaţia. Ulterior, s-a aflat că românca era stabilită de mult în Germania. În orice caz, astfel de situaţii-limită au dezvoltat capacitatea MAE de reacţiona rapid atunci când sunt implicaţi cetăţeni români.

Cutia Pandorei s-a deschis cu episodul jurnaliștilor răpiți în Irak

În martie 2005 trei jurnaliști români, Marie Jeanne Ion, Sorin Dumitru Mișcoci și Ovidiu Ohanesian au fost răpiți în Irak. Au fost eliberați după două luni.

Cei trei români, alături de alți nouă prizonieri, între care Muhamad Munaf și Florence Aubenas, au stat într-un beci mai mic decât înălțimea unui om, pe paturi din metal, fără curent electric. Pentru eliberarea celor trei s-a cerut inițial 30 de milioane de dolari, apoi retragerea trupelor românești din Irak și în final o sumă mult mai mică de bani. Nicio autoritate din România nu a confirmat vreodată plata vreunei sume.

În timpul captivității, jurnaliștii români au fost amenințați în repetate rânduri cu execuția, cel mai aproape să fie ucis fiind Sorin Mișcoci, pe care răpitorii l-au îmbrăcat în „cămașa portocalie a morții”.

După eliberarea jurnaliștilor, autoritățile americane l-au reținut pe Mohammad Munaf, ghidul celor trei jurnaliști în Bagdad. În urmă declarațiilor făcute de acesta, la București a fost arestat omul de afaceri Omar Hayssam. Acesta a fost acuzat că a plănuit răpirea celor trei jurnaliști români, fiind prima persoană trimisă în judecată pentru terorism în România.

Hayssam a reușit să fugă din România în Siria și, în timpul vizitei sale oficiale în România din 2010, președintele Siriei a lăsat să se înțeleagă că acesta nu va fi extrădat până când nu-și ispășește pedeapsa la care, între timp, fusese condamnat de autoritățile siriene. Ulterior, au izbucnit evenimentele din Siria, iar tratatul de extrădare a rămas neratificat de partea siriană.

Mohamed Munaf a fost condamnat inițial în Irak, în 2006, la moarte prin spânzurare. Ulterior, s-a dechis rejudecarea lui. El a rămas în custodia autorităților americane din Irak, care, o dată cu retragerea din 2011, au predat autorităților irakiene toți deținuții. Despre Muhamad Munaf nu se mai știe nimic de mulți ani.

În septembrie 2011 s-a anunțat că un tribunal irakian a condamnat la închisoare pe viață doi bărbați implicați în răpirea celor trei jurnaliști români, dar nu s-a mai pomenit numele lui Munaf.

Etichete: romani , strainatate , rapiti

Pe aceeași temă
Confidenţialitatea ta este importantă pentru noi. Vrem să fim transparenţi și să îţi oferim posibilitatea să accepţi cookie-urile în funcţie de preferinţele tale.
De ce cookie-uri? Le utilizăm pentru a optimiza funcţionalitatea site-ului web, a îmbunătăţi experienţa de navigare, a se integra cu reţele de socializare şi a afişa reclame relevante pentru interesele tale. Prin clic pe butonul "DA, ACCEPT" accepţi utilizarea modulelor cookie. Îţi poţi totodată schimba preferinţele privind modulele cookie.
Da, accept
Modific setările
Alegerea dumneavoastră privind modulele cookie de pe acest site
Aceste cookies sunt strict necesare pentru funcţionarea site-ului și nu necesită acordul vizitatorilor site-ului, fiind activate automat.
- Afișarea secţiunilor site-ului - Reţinerea preferinţelor personale (inclusiv în ceea ce privește cookie-urile) - Reţinerea datelor de logare (cu excepţia logării printr-o platformă terţă, vezi mai jos) - Dacă este cazul, reţinerea coșului de cumpărături și reţinerea progresului unei comenzi
Companie Domeniu Politica de confidenţialitate
RCS&RDS S.A. digi24.ro Vezi politica de confidenţialitate
prv_level, civicCookieControl, m2digi24ro, stickyCookie
Google Analytics google.com Vezi politica de confidenţialitate
_ga, _gid, _gat, AMP_TOKEN, _gac_<property-id>, __utma, __utm, __utmb, __utmc, __utmz, __utmv
CXENSE cxense.com Vezi politica de confidenţialitate
cX_S, cX_P, gcks, gckp, _cX_segmentInfo, cX_T
Google IDE google.com Vezi politica de confidenţialitate
IDE
Vă rugăm să alegeţi care dintre fişierele cookie de mai jos nu doriţi să fie utilizate în ce vă priveşte.
Aceste module cookie ne permit să analizăm modul de folosire a paginii web, putând astfel să ne adaptăm necesității userului prin îmbunătățirea permanentă a website-ului nostru.
- Analiza traficului pe site: câţi vizitatori, din ce arie geografică, de pe ce terminal, cu ce browser, etc, ne vizitează - A/B testing pentru optimizarea layoutului site-ului - Analiza perioadei de timp petrecute de fiecare vizitator pe paginile noastre web - Solicitarea de feedback despre anumite părţi ale site-ului
Companie Domeniu Politica de confidenţialitate
CrazyEgg crazyegg.com Vezi politica de confidenţialitate
ce2ab, ce_login, ceac, sid, _ceir, is_returning, _CEFT, ceg.s, ceg.u, __ar_v4, __distillery, __zlcmid, __zprivacy, _ga, _gat, ki_r, ki_s, ki_t, ki_u, km_ai, km_lv, km_ni, km_uq, km_vs, kvcd, optimizelyBuckets, optimizelyEndUserId, optimizelyPendingLogEvents, optimizelySegments
CXENSE cxense.com Vezi politica de confidenţialitate
cx_profile_timeout, cx_profile_data
Aceste module cookie vă permit să vă conectaţi la reţelele de socializare preferate și să interacţionaţi cu alţi utilizatori.
- Interacţiuni social media (like & share) - Posibilitatea de a te loga în cont folosind o platformă terţă (Facebook, Google, etc) - Rularea conţinutului din platforme terţe (youtube, soundcloud, etc)
Companie Domeniu Politica de confidenţialitate
Facebook facebook.com Vezi politica de confidenţialitate
a11y, act, csm, P, presence, s, x-referer, xs, dpr, datr, fr, c_user
Youtube youtube.com Vezi politica de confidenţialitate
GED_PLAYLIST_ACTIVITY,APISID, GEUP, HSID, LOGIN_INFO, NID, PREF, SAPISID, SID, SSID, SIDCC, T9S2P.resume, VISITOR_INFO1_LIVE, YSC, dkv, s_gl, wide
Twitter twitter.com Vezi politica de confidenţialitate
_twitter_sess, auth_token, lang, twid, eu_cn, personalization_id, syndication_guest_id, tfw_exp
Aceste module cookie sunt folosite de noi și alte entităţi pentru a vă oferi publicitate relevantă intereselor dumneavoastră, atât în cadrul site-ului nostru, cât și în afara acestuia.
- Oferirea de publicitate în site adaptată concluziilor pe care le tragem despre tine în funcţie de istoricul navigării tale în site și, în unele cazuri, în funcţie de profilul pe care îl creăm despre tine. Facem acest lucru pentru a menţine site-ul profitabil, în așa fel încât să nu percepem o taxă de accesare a site-ului de la cei care îl vizitează. - Chiar dacă astfel de module cookie nu sunt utilizate, te rugăm să reţii că ţi se vor afişa reclame pe site-ul nostru, dar acestea nu vor fi adaptate intereselor tale. Aceste reclame pot să fie adaptate în funcţie de conţinutul paginii.
Companie Domeniu Politica de confidenţialitate
Google DFP google.com Vezi politica de confidenţialitate
__gads, id, NID, SID, ANID, IDE, DSID, FLC, AID, TAID, exchange_uid, uid, _ssum, test_cookie, 1P_JAR, APISID, evid_0046, evid_0046-synced
Trimite
Vezi aici politica noastră de cookie-uri și de prelucrare a datelor tale