Video „Hotelul Pierzaniei”. Construcţia faraonică neterminată din Phenian care a devenit maşinărie de propagandă pentru regimul Kim

Data actualizării: Data publicării:
vedere din capitala coreei de nord
Nord-coreenii din Phenian au primit ordin să nu iasă din casă până duminică. Foto: GettyImages

În 1987, cu doar câţiva ani înainte de începutul celei mai mari foamete din istoria ţării, în Coreea de Nord începea construcţia unei clădiri faraonice – un mare hotel care se dorea a fi mândria Phenianului. Construit în formă de piramidă şi prevăzut pentru a depăşi 300 de metri înălţime, hotelul ar fi trebuit să aibă cel puţin 3000 de camere şi 5 restaurante cu vedere panoramică asupra oraşului, conform CNN.

Hotelul Ryugyong, denumit după porecla istorică dată oraşului Phenian, capitala sălciilor, se voia a fi deschis doar doi ani mai târziu, dar nu s-a mai deschis niciodată. Chiar şi astăzi stă, semeţ şi gol, în mijocul capitalei împânzite de blocuri în stil stalinist care îl înconjoară.

Deşi structura a ajuns la înălţimea planificată în 1992, ea a rămas fără ferestre şi complet goală pentru încă 16 ani cu betonul gol expus şi arătând ca un monstru gigant care priveşte oraşul. În această perioadă, clădirea a fost poreclită „Hotelul Pierzaniei”, iar de atunci a fost îmbrăcat în sticlă şi metal, şi i-au fost montate lumini LED pentru a îl transforma într-un imens panou luminos pe timp de noapte.

Construcţia a fost începută şi sistată de numeroase ori de-a lungul timpului, alimentând speculaţiile cu privire la momentul în care el va fi, într-un final, deschis vizitatorilor. Închis şi până în ziua de astăzi, Ryugyong rămâne cea mai înaltă clădire neocupată sau „fantomă” din lume.

Monument al vremurilor trecute

„Hotelul Pierzaniei” e un produs al Războiului Rece, atunci când rivalitatea dintre cele două Corei era la cote considerabil mai ridicate decât în prezent. Cu un an înainte de începerea construcţiei, o firmă sud-coreeană a construit ceea ce a deveni cel mai înalt hotel din lume, Westin Stamford din Singapore.

Capitala Coreei de Sud, Seoul, se pregătea de asemenea să găzduiască Jocurile Olimpice de vară din 1988, în timp ce ţara trecea de la dictatură la democraţie. Ca răspuns la reuşitele Coreei de Sud, regimul din Nord a decis să organizeze „Festivalul mondial al Tineretului şi Studenţilor”, în fapt, o copie în stil stalinist a Jocurilor Olimpice.

Kim Ir-Sen, dictatorul Coreei de Nord de atunci, a plănuit construcţia imensului hotel tocmai pentru a fi gata la timp pentru evenimentul pe care îl pregătise dar şi pentru a fura recordul mondial stabilit de cei din Sud.

hotelul-pierzaniei-phenian-in-constructie
FOTO: Captură Twitter

Hotelul nu a mai fost niciodată terminat din cauza unor erori de inginerie dar şi pentru că fragila economie nord-coreeană nu putea duce greutatea proiectelor megalomanice pe care le începuse Kim. Prăbuşirea Uniunii Sovietice în 1991 a privat statul nord-coreean de şi mai mult sprijin economic şi alimentar.

În 1992, construcţia a fost oprită. O macara a rămas, însă, plantată în vârful clădirii ca simbol involuntar al incapacităţii Coreei de Nord de a îşi duce la bun sfârşit proiectele faraonice.

Clădirea este un „Frankenstein” arhitectural

Forma piramidală a clădirii nu este o alegere estetică. „Hotelul Pierzaniei” este construit din beton armat nu din oţel, aşa cum ar fi trebuit să fie construit un zgârie-nori.

A fost construit aşa pentru că nivelurile superioare trebuie să fie mai uşoare. Nord-coreenii nu aveau materiale de construcţie avansate aşa că au decis să îl facă în totalitate din beton. E imposibil să obţii un turn subţire astfel pentru că el nu ar avea rezistenţă. E nevoie de o bază masivă şi de un vârf subţire”, a declarat Calvin Chua, un arhitect din Singapore care a cercetat dezvoltarea urbanistică din Phenian.

Dacă privim istoria construcţiilor din Coreea de Nord de la sfârşitul Războiului din Coreea şi până astăzi, se poate observa ca majoritatea clădirilor sunt din beton. Acesta este materialul cu care sunt familiarizaţi, iar asta se datorează transferului de tehnologie dintre URSS sau alte state staliniste şi regimul lui Kim”.

Conform lui Chua, care a lucrat în Coreea de Nord împreună cu alţi arhitecţi locali, Ryugyong ar fi trebuit să arate ca un munte, nu ca o piramidă.

Munţii joacă un rol important în simbolistica şi propaganda regimului. În biografia oficială a lui Kim Jong-il, tatăl actualului dictator Kim Jong-un, acesta s-ar fi născut într-o bază militară de pe vârful Paektu, cel mai înalt munte din peninsulă care apare şi în stema ţării.

Piramida nord-coreeană, finalizată cu sprijin egiptean

În 2008, după o pauză de 16 ani, construcţia la „Hotelul Pierzanieia început din nou. Regimul Kim a obţinut atunci un acord cu Orascom, un conglomerat egiptean. Macaraua ruginită care rămăsese în vârful clădirii timp de ani de zile a fost şi ea dată jos.

Muncitorii nord-coreeni, ajutaţi de ingineri egipteni au îmbrăcat scheletul de beton în sticlă şi panouri metalice. Întreaga afacere a costat 180 de milioane dolari, în timp ce populaţia ţării se zbătea în foamete şi frig. Finalizat în 2011, proiectul a alimentat din nou bănuieli că Ryugyong ar putea fi deschis într-un final.

Unul dintre zvonurile care circulă cu privire la construcţie este că ea ar fi şubredă din punct de vedere structural din cauza incompetenţei inginerilor care au construit-o în primă instanţă, a materialului sau a tehnicilor defectuoase. Zvonul a prins şi mai multă putere în 2014, când un bloc de 23 de etaje s-a prăbuşit în Pyongyang, motivul fiind construcţia inadecvată.

Fotografii din interior arată că s-au făcut puţine progrese în ceea ce priveşte construcţia internă. Problematic ar fi, de asemenea, montarea de tehnologie modernă pe o structură construită în acord cu realităţile anilor ‘60-70.

Hotelul Pierzaniei”, spectacol de lumini şi propagandă

Ryugyong „a revenit la viaţă” în 2018 când panouri LED au fost instalate pe faţada acestuia, transformându-l în cel mai mare spectacol de lumini din Phenian, dar şi într-o maşinărie de propagandă. Un program de patru minute arată istoria Coreei de Nord şi mai multe sloganuri politice, în timp ce conul clădirii proiectează un imens steag al Coreei de Nord.

Setarile tale privind cookie-urile nu permit afisarea continutul din aceasta sectiune. Poti actualiza setarile modulelor coookie direct din browser sau de aici – e nevoie sa accepti cookie-urile social media

Luminile nu sunt pornite permanent, însă, pentru că regimul de la Phenian nu are suficienţi bani pentru a plăti o asemenea factură de curent.

Ryugyong nu a reuşit nici să păstreze recordul pentru care a fost construit de liderii regimului, mai interesaţi de proiecte faraonice decât de securitatea alimentară a propriului popor – nu mai este cea mai înaltă clădire din peninsula Coreeană. Lotte World Tower, al căruit construcţie s-a încheiat în 2017 în Seoul i-a luat şi această distincţie.

Editor: Adrian Dumitru

Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News

Partenerii noștri
Playtech
Femeia „vândută” de Ceaușescu în cea mai periculoasă țară din lume, ca la târgul de sclavi: nu vrea să revină...
Digi FM
Cum a reacționat Monica Gabor când a aflat că Irina Columbeanu vine în România să-și vadă tatăl. Ce...
Pro FM
Dezvăluiri despre Katy Perry, după ce a fost acuzată că a folosit Ozempic ca să slăbească. Cum a reușit să-și...
Film Now
Fiul Juliei Roberts a împlinit 17 ani. Fotografia plină de duioșie, postată de actriță. Henry avea doar...
Adevarul
Motivul inteligent pentru care centrele comerciale nu au ferestre
Newsweek
VIDEO Avion rusesc de luptă, „luat la țintă" de 3 drone ale SUA de 100.000.000$. Cum s-a terminat?
Digi FM
Laurențiu Reghecampf, dezvăluiri despre tergiversarea divorțului de Anamaria Prodan: „Sunt cumva legat, ținut...
Digi World
O nouă iluzie optică face furori pe rețelele sociale. Spune-mi ce vezi în poză ca să-ți spun ce personalitate...
Digi Animal World
Turiștii din Italia sunt în alertă. Plajele au fost invadate de „viermele de foc”, care poate ajunge până la...
Film Now
Noi detalii despre problemele conjugale cu care se confruntă Jennifer Lopez și Ben Affleck. Motivul care ar...
UTV
Patru medalii de aur si una de argint pentru elevii Romaniei la Olimpiada Asiatica de Fizica din Malaezia