INTERVIU. După Rompetrol, Kazahstanul ar putea relua investițiile în România

Invitatul lui Balazs Barabas la ediţia din această săptămână a „Paşaportului diplomatic”, ediţie dedicată Kazahstanului, a fost ambasadorul acestui stat la Bucureşti, Talgat Kaliyev. Emisarul a apreciat drept „o abordare foarte înţeleaptă” intenţia statului român de deschidere politică către ţări precum Azerbaidjan, Turkmenistan şi Kazahstan, deschidere ce va aduce după sine oportunităţi pentru companiile române.

În ceea ce priveşte investiţiile kazahe în România, Talgat Kaliyev sa crede că România va fi printre priorităţile guvernului său, în materie de investiţii în străinătate.

„Proiectăm o vizită la nivel înalt în România în 2013”

Deși a venit la București de numai un an, ambasadorul Talgat Kaliyev știe multe despre România, despre care crede să este ideală pentru investiții. Înainte de a ajunge la București, el a fost diplomat în Statele Unite ale Americii.

Preşedintele Băsescu a declarat recent că prin negocieri la nivel înalt cu ţări ca Azerbaidjan, Turkmenistan şi Kazahstan, s-a obţinut o deschidere politică, ceea ce oferă oportunităţi pentru companii române. Ce este concret această deschidere politică?

Este o abordare foarte înţeleaptă de către statul român. Cred că în relaţiile dintre noi, adică dintre România şi Kazahstan, discuţiile la cel mai înalt nivel sunt foarte importante, pentru că servesc interesele ambelor ţări. Proiectăm o vizită la nivel înalt în România în 2013 care sper că va fi o piatră de hotar în relaţiile noastre, mai ales pe planul cooperării economice.

Care vor fi oportunităţile pentru companiile române şi pentru cele kazahe, în ambele ţări?

Kazahstan este considerată una din ţările cele mai favorabile pentru afaceri dintre fostele ţări sovietice, este adevărat, de aceea vrem să invităm oamenii de afaceri români în Kazahstan. Sunt foarte multe oportunităţi, în toate domeniile, de la agricultură la tehnologiile IT. Kazahstan a adoptat aşa-numitul program naţional industrial finanţat din bugetul de stat, în valoare de milioane de dolari. Aşa că există multe oportunităţi pentru investitori străini în Kazahstan.

Kazahstan a investit deja în Rompetrol. Ce alte investiţii proiectaţi în România?

Da, Rompetrol este deţinut de compania naţională kazahă KazMunayGas, este cea mai mare şi până acum singura investiţie kazahă în străinătate. Guvernul analizează posibilitatea altor investiţii în străinătate, şi cred că România va fi pe lista priorităţilor.

Dar şi studenţii kazahi sunt interesaţi de România, mulţi dintre ei studiază aici.

Da, când am ajuns în România, echipa mea mi-a relatat că trăiesc aici studenţi, la Cluj şi la Bucureşti. M-am întâlnit cu ei, învaţă în majoritate ştiinţe umane, economie şi relaţii internaţionale şi se simt bine în România. Mi-au spus că sunt mulţumiţi de nivelul de educaţie din România, că este bun, au început să înveţe româneşte ca să poată studia în această ţară.

Şi de ce aleg România şi nu Harvard sau Oxford de exemplu?

Am discutat cu o tânără care studiază aici în România şi mi-a spus că a fost la o petrecere la Astana acum câţiva ani la care au participat şi câţiva reprezentanţi ai ministerului educaţiei din România, care au spus: de ce nu vii în România să studiezi? Ea a fost de acord, a venit aici şi e foarte mulţumită.

Ţara dvs se bazează în mare măsură pe surse de energie ca petrol şi gaz. Ce planuri aveţi pentru diversificarea economiei?

Petrolul şi gazele sunt o afacere cu două tăişuri. Partea bună este că ne-a ajutat în primii ani de independenţă să asigurăm venituri din vânzarea petrolului, să cumpărăm tehnologii, să ne pregătim personalul. Pe de altă parte, nu te poţi baza numai pe petrol şi gaz pentru că nu te va ajuta să dezvolţi alte ramuri industriale. De aceea am decis să ne orientăm spre un alt model economic, bazat pe industrii nepetroliere: servicii, turism, tehnologii IT. Chiar acum câteva zile, preşedintele Nazarbaiev a ţinut un discurs important, în care a spus că până în 2050, Kazahstan trebuie să se numere printre 50 cele mai dezvoltate ţări din lume.

Kazahstan are şi importante zăcăminte de uraniu. Cum le veţi exploata?

Da, deţinem un sfert din rezervele de uraniu din lume şi există un mare interes din partea multor ţări pentru energie nucleară. Am încheiat acorduri cu mai multe ţări ca China, Japonia, Federaţia Rusă, cu unele ţări europene pentru vânzarea de uraniu în scopul folosirii în centrale nucleare.

Planificaţi construirea de centrale nucleare in Kazahstan?

Avem un plan, dar e încă în discuţii construcţia primei centrale nucleare din Kazahstan, dar este nevoie de timp pentru analize, să vedem şi opinia populaţiei după evenimentele de la Fukushima. Opinia publică este foarte reticentă acum faţă de orice chestiune legată de energiile nucleare.

Una dintre chestiunile strategice pentru Kazahstan este politica externă multivectorială. Ce înseamnă aceasta?

Pilonul principal al politicii noastre externe este relaţia prietenească cu toate ţările din lume, atât cu cele din vecinătate, cât şi cu cele îndepărtate. În practică, aceasta înseamnă că noi urmărim relaţii foarte bune bazate pe pragmatism, cu statele din Comunitatea Statelor Independente, deci fost Uniune Sovietică, în primul rând cu Federaţia Rusă, cu China, cu Statele Unite şi Uniunea Europeană. Iar în cadrul Uniunii Europene, cu fiecare ţară în parte.

Ţara dvs concesionează Rusiei teritoriul pe care se află baza spaţială Baikonur. Cum este astăzi cooperarea cu Rusia, ca un fost stat sovietic?

Relaţiile noastre cu Rusia sunt excelente, sunt aliaţi pe plan politic, economic şi militar. E adevărat, la începutul independenţei noastre am decis să concesionăm baza Baikonur ca să evităm colapsul ei. Singura ţară care la acea vreme avea capacitatea de a o finanţa era Federaţia Rusă. Vom continua această cooperare şi pe viitor.

„Invit românii să viziteze Kazahstan. Va fi călătoria vieţii lor”

Kazahstan este o ţară foarte întinsă, cu 14 teritorii administrative. Cum ajută acest lucru administrarea ţării?

Kazahstan este o republică prezidenţială, unitară, ceea ce înseamnă că fiecare şef al unei regiuni este numit de preşedinte. Şi sunt subordonaţi preşedintelui. Este o ţară întinsă, cu distanţe mari între oraşe şi regiuni, şi câteodată este greu să administrezi aceste teritorii dar suntem capabili să facem faţă.

Cum exploataţi geografia ţării din punct de vedere al turismului?

Kazahstan este o ţară foarte frumoasă, mai ales primăvara şi toamna. Sudul ţării, oraşul meu natal, Almaty este înconjurat de munţi. Pentru amatorii de sporturi exotice, ca drumeţiile, mersul cu bicicleta, sunt o oportunitate excelentă. În fiecare an sosesc la noi turişti din ţările occidentale, din Franţa, Marea Britanie, care merg cu bicicleta, pe jos, care încearcă să traverseze ţara din Europa spre China. Şi de fiecare dată trebuie să treacă prin Kazahstan. Invit românii să viziteze Kazahstan. Va fi călătoria vieţii lor.

La o conferinţă de anul trecut în Bucureşti, aţi prezentat o iniţiativă interesantă, Kazahstan în secolul 21, o platformă pentru cooperare şi securitate în Europa şi Asia. Care este baza acestei cooperări?

În anii trecuţi, Kazahstan a fost preşedintele a două organizaţii politice şi de securitate majore : OSCE şi Organizaţia de Cooperare Islamică. Ce a stat la baza conducerii noastre? Am constatat că există încă neîncredere în lume, între ţări. Dezacorduri privind redresarea economică, privind criza economică... din această cauză, preşedintele nostru, care este un campion al acestor iniţiative, a făcut o propunere. Nu există securitate pentru o singură ţară sau un grup de ţări. Securitatea trebuie să existe pentru toţi, de la Vancouver la Vladivostok, de la Moscova la Ashabad. Vorbim nu doar despre Europa, ci despre un spaţiu mult mai mare, Eurasia. Discutăm despre Afganistan, despre Orientul Mijlociu şi aşa mai departe.

Dar sunt tensiuni în zonă, de exemplu pe chestiunea scutului antirachetă, între NATO şi Rusia. Cum credeţi că poate fi rezolvată?

Doar prin negocieri. Prin negocieri şi compromis, de ambele părţi. Nu cred că este doar o chestiune de principii. Putem înţelege argumentele uneia dintre părţi, şi ale celeilalte. Adevărul este la mijloc.

„Nu există nimic care să nu-mi placă în România”

Şi o ultimă întrebare, pe care o punem tuturor ambasadorilor: ce vă place şi ce nu vă place în România?

Îmi plac românii, îmi place ospitalitatea lor. Faptul că sunt gata să ajute străinii în orice situaţie. Eu nu mă simt străin aici, în România. Mă simt acasă. Şi nu există bariere de limbă. Nu vorbesc româneşte, dar oriunde m-am dus şi am început să vorbesc engleza, vei găsi oameni, în general femei, care vorbesc engleza. Nu văd ce aş putea să spun că nu îmi place în România. Nu există nimic care să nu-mi placă în România. Îmi place totul aici: natura, oamenii, modul de viaţă, stilul de viaţă, mai ales cultura română, tradiţiile, muzica populară. Sunt un mare fan al acestora.

Această ediţie a Paşaportului Diplomatic va fi prima din 2013. Care este opinia dvs despre economia mondială şi despre criză?

Nu cred că 2013 va aduce o turnură în ţările majore ale economiei mondiale. Sper totuşi că va aduce un compromis între politicieni şi tehnocraţi, în modul în care trebuie făcuţi paşii mici în Europa, în Statele Unite, în Asia pentru a restabili încrederea consumatorilor, pentru a implementa mecanismul de control al băncilor, care a fost adoptat de curând aici în România, este vorba de controlul operaţiunilor bancare şi altele. Trebuie să începem cu paşi mici şi să vedem unde ajungem.