Amnesty International a acuzat miercuri autorităţile autonome kurde susţinute de SUA, din nord-estul Siriei, că au comis "crime de război" în centrele şi taberele în care ţin închişi zeci de mii de presupuşi jihadişti şi rude ale acestora.
Forţele conduse de kurzi s-au aflat în prima linie a luptei împotriva grupării jihadiste Stat Islamic (SI) în Siria în 2019 şi încă se bucură de sprijinul SUA, relatează AFP, preluată de Agerpres.
Dar cinci ani mai târziu, organizația Amnesty International susţine că autorităţile autonome kurde ţin închişi peste 56.000 de apropiaţi ai Statului Islamic sau persoane suspectate că aparţin organizaţiei în 24 de centre de detenţie şi în taberele al-Hol şi Roj, majoritatea "arbitrar şi pe termen nedeterminat".
Amnesty International a precizat într-un raport că deţinuţii "sunt supuşi unor încălcări sistematice şi mor în număr mare ca urmare a condiţiilor inumane de detenţie din nord-estul Siriei".
Raportul se referă la "bătăi, poziţii dureroase, şocuri electrice, dispariţii forţate şi violenţe bazate pe gen".
Setarile tale privind cookie-urile nu permit afisarea continutul din aceasta sectiune. Poti actualiza setarile modulelor coookie direct din browser sau de aici – e nevoie sa accepti cookie-urile social media
"Autorităţile autonome comit crime de război cum ar fi tortura şi tratamentele crude şi, probabil, omoruri", a declarat Agnes Callamard, secretarul general al Amnesty.
"Guvernul SUA joacă un rol central în crearea şi menţinerea acestui sistem, în care au murit sute de oameni", a adăugat ea. "Statele Unite sunt implicate în majoritatea componentelor sistemului de detenţie", a mai spus ea.
Washingtonul, aflat în fruntea coaliţiei internaţionale împotriva Statului Islamic, sprijină de ani de zile forţele kurde în lupta lor împotriva organizaţiei ultraradicale.
Coaliţia, cu finanţare americană, a contribuit la renovarea centrelor de detenţie existente şi la construirea altora noi în nord-estul Siriei.
O investigaţie a AFP din martie a evidenţiat suferinţa a peste 40.000 de persoane la al-Hol, jumătate dintre ei copii, în condiţii deplorabile, fără nicio perspectivă.
Printre cei reţinuţi se numără cetăţeni din Siria, Irak şi din alte 74 de ţări. Zeci de state refuză în continuare să-şi repatrieze cetăţenii, în detrimentul administraţiei autonome kurde, care consideră că al-Hol este "o bombă cu ceas".
"Încălcările comise (...) nu fac decât să întărească nemulţumirile şi echivalează cu nedreptatea sistematică", a avertizat Amnesty.
"Autorităţile autonome, membrii coaliţiei conduse de SUA şi ONU trebuie să acţioneze pentru a aborda aceste încălcări şi pentru a pune capăt ciclurilor de abuz şi violenţă", a subliniat organizaţia.
"La fiecare 15 zile, ne scoteau în curte, dezbrăcaţi. (Gardienii) violau oamenii cu un băţ", a mărturisit un deţinut, citat în raport.
Agnes Callamard a solicitat "prioritizarea dezvoltării unei strategii cuprinzătoare pentru a alinia acest sistem degradant la dreptul internaţional".
Editor : M.I.
