Live Text „Goliat se clatină”. NATO spune că Rusia se confruntă cu o situație tot mai dificilă în Ucraina
Ucrainenii anunță un contraatac reușit la Bahmut, care a dus la recucerirea câtorva kilometri pătrați din această localitate. În urma contraatacului, 500 de mercenari ruși Wagner au fost uciși, conform lui Evgheni Prigojin, care i-a acuzat pe militarii armatei regulate ruse că și-au abandonat pozițiile. Administrația Biden a anunțat că „nu are în plan” să acorde Ucrainei arme cu rază lungă de acțiune, după ce guvernul britanic și-a exprimat intenția de a trimite Kievului rachete cu rază de 300 de kilometri, informează Politico. Marea Britanie este gata să trimită astfel de rachete, care ar putea fi lansate de pe avioanele de luptă ucrainene și ar deveni armele cu cea mai mare rază de acțiune din arsenalul forțelor Kievului. În prezent, raza maximă a rachetelor HIMARS din dotarea armatei ucrainene este de 80 de kilometri.
LiveText-ul Digi24.ro care a acoperit evenimentele din Ucraina poate fi urmărit AICI.
China trebuie să facă Rusia să înțeleagă că este „într-un impas”, afirmă șefa diplomației franceze
ACTUALIZARE 21:10 Șefa diplomației franceze, Catherine Colonna, a invitat, miercuri, China să-şi utilizeze „relaţiile cu Rusia” pentru a o aduce pe calea păcii, exprimându-se în prezenţa ministrei germane de externe, Annalena Baerbock, relatează France Presse, potrivit Agerpres.
„Este necesar ca regimul de la Beijing să-şi utilizeze relaţiile cu Rusia pentru a o face să înţeleagă mai bine că este într-un impas şi să-i ceară să revină la raţiune” pentru „o revenire la pace şi nu la continuarea războiului”, a declarat şefa diplomaţiei franceze cu puţin timp înaintea unei întâlniri, la Paris, cu ministrul chinez, Qin Gang.
Intervenind în cadrul unui raport al Consiliului de Miniştri, ea a amintit că, „în privinţa Chinei şi a Ucrainei”, poziţiile Franţei sunt „cunoscute”. „Noi vorbim despre asta deschis, direct, cu sinceritatea pe care o permite prietenia”, a adăugat ea.
Catherine Colonna şi Qin Gang „vor discuta despre crizele internaţionale, în special războiul de agresiune rusesc împotriva Ucrainei, precum şi provocările globale, în special în perspectiva Summitului de la Paris asupra unui nou pact financiar mondial”, a declarat Anne-Claire Legendre, purtătoarea de cuvânt a MAE francez într-un comunicat.
Emmanuel Macron şi dictatorul chinez, Xi Jinping, invitaseră la începutul lunii aprilie la negocieri de pace cât mai rapid posibil pentru a se pune capăt conflictului în Ucraina, cu ocazia vizitei preşedintelui francez la Beijing. Cei doi lideri au apreciat atunci că armele nucleare „nu pot fi utilizate”.
„Aşteptăm de la China să participe la apărarea principiilor care stau la baza ordinii internaţionale”, a afirmat Catherine Colonna, miercuri, subliniind „suveranitatea statelor”, „integritatea teritorială” şi „dreptul legitimei apărări”, care figurează în Carta Naţiunilor Unite.
Şeful diplomaţiei chineze a început, luni, un mini-turneu în Europa într-un moment în care ţara sa înţelege să joace un rol de mediator în războiul din Ucraina. După Germania şi Franţa, el urmează să se deplaseze în Norvegia.
China, care se prezintă ca interlocutor neutru în conflictul din Ucraina în ciuda apropierii sale de Rusia, făcuse public în februarie un document în 12 puncte care prezenta poziţia sa asupra conflictului. În acest text, perceput uneori ca un plan de pace, Rusia şi Ucraina sunt chemate să poarte discuţii.
Un amiral important al NATO spune că Rusia se confruntă cu o situație dificilă în Ucraina
ACTUALIZARE 20:31 Alianţa Nord-Atlantică consideră că armata rusă se confruntă în Ucraina cu o situaţie din ce în ce mai dificilă. „Rusia se află în a 15-a lună a ceea ce credea că va fi un război de trei zile”, a afirmat amiralul Rob Bauer, preşedintele Comitetului Militar al NATO, într-o reuniune la Bruxelles.
„Goliat se clatină. Şi asta pentru că David a demonstrat o imensă rezilienţă şi iscusinţă tactică susţinute de 50 de naţiuni din întreaga lume”, a afirmat Bauer, într-o aluzie la povestea biblică despre David şi Goliat, în care tânărul păstor David îl ucide cu o praştie pe temutul uriaş Goliat.
Amiralul Bauer a făcut aceste comentarii în deschiderea unei reuniuni a şefilor militari ai Alianţei, în cadrul căreia au fost abordate aspecte legate de noile planuri regionale de apărare.
Aceste planuri au fost dezvoltate pentru a apăra mai bine teritoriul Alianţei Nord-Atlantice în cazul unui atac din partea Rusiei sau a unor grupări teroriste şi prevăd o creştere a numărului de trupe cu grad ridicat de pregătire.
Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a declarat, miercuri, că se aşteaptă ca şefii de stat şi de guvern să susţină noile planurile la summitul din iulie a Alianţei şi să se pună de acord asupra extinderii producţiei echipamentelor de apărare.
„Ne îndreptăm în direcţia bună, dar nu la fel de repede aşa cum o cere lumea periculoasă în care trăim”, a declarat Stoltenberg.
Din partea Germaniei, generalul Carsten Breuer a participat pentru prima dată la reuniunea Comitetului militar al NATO, după ce a preluat, în martie, funcţia de comandant cu cel mai înalt rang în Bundeswehr.
Guvernul ucrainean dezminte informația că rușii l-au omorât pe comandantul-șef al armatei sale
ACTUALIZARE 19:16 Ministerul ucrainean al apărării a dezminţit, miercuri, moartea comandantului şef al armatei, generalul Valeri Zalujnîi, precum şi a comandantului forţelor terestre, Oleksandr Sîrski, după ce mai multe conturi de Telegram ruseşti au publicat insistent în cursul zilei informaţia că Zalujnîi şi Sîrski ar fi fost „lichidaţi” de forţele ruse.
„În spaţiul informaţional rusesc circulă informaţii despre presupusa lichidare a comandanţilor noştri. Au existat trei anunţuri în acest sens în decurs de o săptămână. Vă anunţ că toţi sunt în viaţă”, a declarat adjuncta ministrului apărării, Anna Maliar, într-o postare pe Telegram.
Prin astfel de ştiri false inamicul urmăreşte, de regulă, mai multe obiective: impact psihologic asupra oamenilor, demoralizarea trupelor ucrainene, tapaj de scurtă durată pe o temă pentru a ridica moralul propriilor trupe, a explicat ea.
„Acesta este doar un episod public minor din care puteţi să înţelegeţi condiţiile în care luptă comandamentul nostru”, a spus Maliar.
Informaţiile din presa rusă au apărut după ce s-a aflat că Valeri Zalujnîi, comandantul-şef al forţelor armate ale Ucrainei, nu va putea participa la reuniunea Comitetului Militar al NATO.
În deschiderea reuniunii de miercuri a comandanţilor armatelor din statele membre NATO, Rob Bauer, şeful Comitetului Militar, a declarat că Valeri Zalujnîi nu va putea participa la această reuniune nici măcar în format de videoconferinţă din cauza situaţiei operaţionale dificile de pe front, notează Unian.
Datele despre situaţia de pe frontul din Ucraina urmau să fie prezentate de către reprezentantul armatei ucrainene pe lângă NATO, general-maiorul Serghei Salkuţan.
Recent, şeful grupului rus de mercenari Wagner, Evgheni Prigojin, anunţase că, în lupte, ar fi fost ucis comandantul forţelor de apărare teritorială din Ucraina, Ihor Tanţiura. Ucraina a dezminţit ulterior moartea acestuia, conform Unian.
Institutul pentru Studiului Războiului (ISW), un think tank cu sediul la Washington, a explicat că astfel de informaţii sunt răspândite de partea rusă pentru a crea o atmosferă neprielnică pe fondul aşteptatei contraofensive ucrainene.
Rusia a declarat, miercuri, că forţele sale au respins contraatacurile ucrainene pe flancuri la Bahmut, în estul Ucrainei, după ce Evgheni Prigojin declarase cu o zi în urmă că o unitate a forţelor armate ruse şi-a părăsit poziţiile luni, potrivit EFE.
„Subdiviziunile trupelor aeropurtate resping acţiunile inamicului pe flancuri”, a declarat, la Moscova, purtătorul de cuvânt al ministerului rus al apărării, Igor Konaşenkov.
Konaşenkov a mai spus că detaşamentele de asalt, referindu-se la mercenarii Grupului Wagner, „au continuat operaţiunile ofensive pentru a captura cartierele de la periferia nord-vestică şi vestică a oraşului Artiomovsk” (numele folosit de ruşi pentru Bahmut).
Comentariile lui Konaşenkov survin după ce şeful Grupului Wagner, Evgheni Prigojin, a acuzat Ministerul Apărării că 'face tot posibilul pentru ca frontul să se prăbuşească', afirmând că o unitate a armatei regulate ruse 'a fugit şi şi-a abandonat poziţiile' pe unul dintre flancuri.
Cucerirea acelui flanc a costat viaţa a 500 de mercenari Wagner şi a lăsat neprotejată o zona de aproape doi kilometri lăţime şi 500 de kilometri adâncime.
Brigada a treia separată de asalt a forţelor armate ucrainene a confirmat marţi seara pe contul său de Telegram că una dintre brigăzile ruse care încerca să preia controlul total al oraşului Bahmut şi-a abandonat poziţiile, lăsând în urmă F„500 de cadavre”.
Rusia şi-a lansat ofensiva asupra Bahmut în august 2022. În ciuda faptului că ea controlează cea mai mare parte a oraşului, 95%, potrivit lui Prigojin, forţele ruse nu au reuşit încă să îi alunge complet pe ucraineni din acest municipiu de importanţă secundară, în a cărui cucerire au investit resurse tehnice şi umane substanţiale.
Ucraina a suferit şi ea pierderi grele la Bahmut. Ucraina îşi justifică insistenţa în apărarea ultimelor sale poziţii din acest oraş prin uzura pe care o produce trupelor ruse, împiedicându-le astfel să iniţieze acţiuni ofensive în alte sectoare ale frontului, cum ar fi Kramatorsk şi Sloviansk.
Prigojin l-ar fi făcut pe Putin „ticălos ordinar”: „Ar fi surprinzător dacă supraviețuiește acestei declarații”
ACTUALIZARE 15:30 Un videoclip publicat de liderul grupului Wagner, Evgheni Prigojin, a dus la o avalanșă de speculații cu privire la semnificația declarațiilor misterioase făcute de acesta. Prigojin a criticat în mod repetat conducerea militară rusă, pe ministrul Apărării Serghei Șoigu și pe șeful Statului Major Valeri Gherasimov, dar până acum s-a abținut de la orice atac direct asupra lui Vladimir Putin.
Potrivit analiștilor de la thinktank-ul american Institutul pentru Studiul Războiului, este posibil ca asta să se fi schimbat acum. Analiștii susțin că Prigojin a folosit Ziua Victoriei pentru „a-și bate joc de Putin și a-i pune la îndoială judecata”, scrie Sky News.
Citește continuarea AICI.
După ce rușii au ucis un jurnalist AFP, Kremlinul se declară „întristat” de moartea sa
ACTUALIZARE 14:50 Kremlinul a îndemnat miercuri la elucidarea „circumstanţelor” morţii jurnalistului AFP, Arman Soldin, într-un bombardament asupra poziţiilor forţelor armate ale Kievului în Ucraina, declarându-se totodată „întristat” în legătură cu acest deces, informează agenţia de presă franceză.
„Trebuie să înţelegem circumstanţele morţii acestui jurnalist”, a declarat purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, îndemnând să „nu fie luate de bune” afirmaţiile ucrainene care i-au declarat pe ruşi autorii bombardamentului mortal. „Nu putem decât să fim întristaţi în legătură” cu moartea jurnalistului AFP în Ucraina, a adăugat Peskov, potrivit Agerpres.
Coordonatorul video al AFP în Ucraina, Arman Soldin, a fost ucis marţi după-amiaza într-un atac cu rachete Grad în estul Ucrainei, potrivit jurnaliştilor AFP care îl însoţeau.
Acordul pentru transportul cerealelor ucrainene pe Marea Neagră va fi prelungit
ACTUALIZARE 14:40 Acordul privind transportul cerealelor ucrainene pe Marea Neagră, a cărui aplicare este discutată începând de miercuri la Istanbul, va fi prelungit după data de 18 mai ţinându-se cont de obiecţiile ridicate de Rusia, a declarat pentru agenţia rusă TASS o sursă de la Ankara, transmite News.ro.
"Există informaţii potrivit cărora acordul va fi extins în cele din urmă după 18 mai. De aceea, vorbesc despre asta ca despre un fapt și există aşteptări ca exporturile de produse ruseşti să fie incluse în el", a declarat interlocutorul agenţiei de presă a statului rus.
Ucrainenii anunță un contraatac reușit la Bahmut
ACTUALIZARE 13:04 Un comandant militar ucrainean a declarat miercuri că trupele sale au ucis un număr neprecizat de luptători ruşi într-un contraatac reuşit în apropierea oraşului Bahmut, aflat sub asediul forţelor ruse de luni de zile.
Conform liderului mercenarilor Wagner, Evgheni Prigojin, 500 de mercenari Wagner au murit după ce militarii din armata regulată rusă și-au abandonat pozițiile.
Într-o înregistrare video partajată pe Telegram, Andrii Bileţki, şeful Brigăzii a 3-a de asalt din Ucraina, a declarat că „unităţile Brigăzii a 72-a Federaţiei Ruse au fost înfrânte”.
„Companiile a 6-a şi a 8-a ale diviziei” au fost „complet distruse”, împreună cu un număr semnificativ de vehicule blindate de luptă, a adăugat el. Bileţki a spus că au fost luaţi prizonieri un „număr semnificativ” de militari ruşi, iar „unitatea a 3-a de asalt a grupului Wagner a suferit, de asemenea, pierderi grele”.
Pe rețelele sociale a fost publicată și o înregistrare cu acțiunea militarilor ucraineni care arată scene extrem de dure ale bătăliei, inclusiv un moment în care un tanc ucrainean trece peste o tranșee apărată de ruși.
Acţiunea ofensivă ucraineană a „eliberat complet” de forţele ruseşti o zonă cu o lăţime de 3 kilometri şi o adâncime de 2,6 kilometri, a spus șeful brigăzii ucrainene de asalt.
Atacuri cu drone ucrainene asupra rușilor în regiunile Belgorod (Rusia) și Kursk
ACTUALIZARE 11:30 Rusia anunţă că o dronă a explodat în districtul Novooskolski din Belgorod, în timp ce o alta a fost doborâtă în regiunea Kursk. Unele surse susţin că două drone ar fi atacat un câmp de instrucție din regiunea Voronej şi 14 soldaţi ar fi răniţi, informează Interfax preluată de news.ro.
„A avut loc o explozie pe timp de noapte în satul Olhovatka din districtul Novooskolski - o dronă inamică a explodat. Au fost avariate două clădiri rezidenţiale, o bibliotecă, un oficiu poştal şi o maşină”, a precizat miercuri şeful regiunii Belgorod, Viaceslav Gladkov, pe pagina sa VKontakte.
La rândul său, guvernatorul regiunii Kursk, Roman Starovoit, susţine că o dronă „inamică” a fost doborâtă de un sistem de apărare aeriană rusesc în apropiere de oraşul Kursk. „O dronă inamică în apropiere de Kursk a fost doborâtă de forţele de apărare aeriană în această dimineaţă devreme. Rămăşiţele au căzut în satul Tolmacevo”, a scris şeful regiunii pe canalul său de Telegram.
Ucraina nu revendică aproape niciodată în mod public responsabilitatea pentru atacurile din interiorul Rusiei şi de pe teritoriul controlat de Rusia în Ucraina. Cu toate acestea, Kievul a declarat recent că subminarea logisticii Rusiei face parte din pregătirea pentru o contraofensivă planificată.
Pe de altă parte, agenţia NEXTA, care citează surse neidentificate, relatează, de asemenea, că două drone ar fi atacat un poligon militar de instrucție din regiunea Voronej, iar 14 soldaţi ar fi fost răniţi. Regiunea este situată, de asemenea, în vestul Rusiei, la graniţa cu Ucraina.
Avioanele de luptă ucrainene ar putea fi dotate cu rachete britanice „Storm Shadow”
Ministrul britanic de Externe, James Cleverley a refuzat să comenteze despre intenția Londrei de a trimite Ucrainei rachete „Storm Shadow” cu rază de 300 de kilometri, care pot fi lansate de sistemele HIMARS.
Rachetele „Storm Shadow” au o rază de acțiune de 300 de kilometri și, conform Washington Post, ar putea fi montate pe avioanele de luptă ucrainene. Rachetele ar putea fi apoi lansate asupra unor ținte aflate mult în adâncimea teritoriului controlat de Rusia, ținte care nu pot fi atinse în prezent de armele aflate în arsenalul Kievului.
SUA dispun de rachete ATACMS, cu rază similară de 300 de kilometri și care pot fi lansate de sistemele HIMARS. „Politica privind ATACMS nu s-a schimbat”, a declarat un oficial american, citat de Politico, referitor la decizia Washingtonului de a nu livra astfel de arme Kievului. „Avem destul de puține rachete ATACMS și trebuie să avem grijă să ne menținem propriile stocuri de muniții”, a spus șeful Statelor majore întrunite ale armatei americane, Mark Milley.
SUA și UK cer prelungirea acordului privind exportul de cereale ucrainene în Marea Neagră
Statele Unite şi Marea Britanie au cerut în comun, marţi, prelungirea acordului privind exportul de cereale ucrainene prin Marea Neagră, denunţând faptul că Rusia continuă să folosească alimentele ca armă, transmite AFP, preluată de Agerpres.
„În ultimele zile, Rusia a blocat din nou intrarea navelor în porturile ucrainene pentru a prelua cereale, un act cinic care are ca rezultat direct reducerea cantităţii de alimente pe pieţele mondiale şi, de facto, le împiedică "să ajungă la cei care au nevoie în Africa, Orientul Mijlociu şi în întreaga lume”, a declarat secretarul de stat american Antony Blinken la o conferinţă de presă."Lumea nu ar trebui să reamintească Rusiei la fiecare două sau trei săptămâni să nu folosească foamea oamenilor ca armă în războiul său împotriva Ucrainei", a adăugat şeful diplomaţiei americane.
„Este complet imoral pentru Rusia să folosească foamea celor mai săraci oameni din lume ca pârghie în acest conflict”, a adăugat omologul său britanic James Cleverly, aflat în vizită la Washington.
Acordul semnat pe 22 iulie pe o perioadă de 120 de zile de ONU, Ucraina, Rusia şi Turcia a contribuit la atenuarea crizei alimentare globale cauzate de război şi a fost reînnoit pentru o perioadă de patru luni. El expiră pe 18 mai, iar Rusia nu a aprobat o a treia reînnoire.
Rusia acuză, în special, neaplicarea unui al doilea acord cu Ucraina care să permită propriile exporturi de cereale şi îngrăşăminte. Moscova se plânge că nu poate să îşi vândă producţia şi îngrăşămintele din cauza sancţiunilor occidentale care afectează în special sectoarele financiar şi pe cel logistic. Washingtonul respinge acest argument şi asigură că acest aspect nu este vizat de sancţiunile americane.
Editor : M.L.
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
