Preşedintele Parlamentului, Igor Grosu, a comentat miercuri, pentru prima dată, cererea preşedintei Maia Sandu de a organiza un referendum privind aderarea ţării la Uniunea Europeană în toamna anului 2024 - posibil odată cu alegerile prezidenţiale - spunând că plebiscitul va pune punct unor speculaţii mai vechi şi va arăta dacă moldovenii vor sau nu în UE.
„Aceste propuneri de a organiza referendumuri au fost expuse şi anterior de reprezentanţii opoziţiei, că vezi Doamne, nu putem merge mai departe până nu există un astfel de exerciţiu. Dincolo de faptul că referendumul da, îşi are menirea lui, la fel contează şi rezultatul în alegeri, pentru că toate alegerile sunt un fel de referendum. În concluzie, vezi câţi alegători au votat pentru o opţiune politică sau alta. (…) Cred că acest exerciţiu va pune punct pe aceste speculaţii – vor sau nu moldovenii în UE. Eu cred că moldovenii îşi doresc să fie parte a familiei UE, a unui spaţiu al păcii, unde oamenii şi viaţa umană sunt respectate, un spaţiu al bunăstării”, a declarat şeful legislativului de la Chişinău, Igor Grosu, la postul public de televiziune, relatează NewsMaker.
Săptămâna trecută, preşedinta Maia Sandu a solicitat desfăşurarea, în toamna anului 2024, a unui referendum naţional privind aderarea la Uniunea Europeană, în condiţiile în care liderii europeni au fost de acord cu deschiderea negocierilor de aderare. În discursul rostit în ajunul Crăciunului, când a marcat trei ani de mandat, şefa statului a cerut Parlamentului să demareze procedurile de organizare a referendumului. Cu aceeaşi ocazie, Maia Sandu a anunţat oficial că va candida pentru un nou mandat la alegerile prezidenţiale din toamna anului 2024. Ea a spus că dacă va obţine un nou mandat de preşedinte, va continua calea Republicii Moldova spre integrarea în UE.
Ideea referendumului lansată de Maia Sandu a generat dezbateri. Secretarul Comisiei Electorale Centrale, Alexandru Berlinschi, precum şi opoziţia socialistă au spus că referendumul nu poate fi organizat în aceeaşi zi cu alegeri - fie prezidenţiale, fie parlamentare -, ci doar cu două luni înainte sau după alegeri. Pe de altă parte, acum patru ani, s-a desfăşurat un referendum odată cu alegerile parlamentare, însă de atunci Codul electoral a fost modificat.
Preşedinta Sandu a declarat că parlamentul va trebui să stabilească procedura tehnică a referendumului.
Ca urmare, la două zile după anunţul Maiei Sandu, partidul de guvernământ, PAS, a propus modificarea Codului electoral, astfel încât să permită organizarea alegerilor şi a referendumurilor în aceeaşi zi. O altă modificare propusă la Codul electoral prevede ca alegerea preşedintelui ţării să aibă loc cu cel mult 90 de zile până la expirare mandatului, însă nu mai târziu de două luni după ce funcţia devine vacantă, aşa cum prevede Constituţia în prezent.
Mandatul preşedintei Maia Sandu expiră anul viitor în decembrie, iar actualul parlament va deţine funcţii depline până în iulie 2025. Potrivit noului Cod electoral, prezidenţialele se desfăşoară în cel mult două luni după expirarea mandatului, iar parlamentarele, în cel mult trei luni. Ambele zile sunt stabilite prin hotărâri de parlament.
Editor : Liviu Cojan
