Video Orașul subteran din Helsinki. A fost construit de teama Rusiei, dar acum e folosit ca loc de joacă și de petreceri
Sport, activități de relaxare, joacă: locuitorii din Helsinki se pot bucura de aceste activități și iarna, în subteran. Capitala Finlandei a construit centre de agrement la 30 de metri adâncime. Dar nu acesta este scopul lor principal. Structurile sunt de fapt adăposturi pentru situații de urgență. Teama a crescut de când Rusia a invadat Ucraina, iar această rețea de buncăre aduce puțină liniște în Helsinki.Urmăriți un reportaj marca „Focus Europa”, un proiect Digi24 şi Deutsche Welle. Emisiunea e difuzată vineri la ora 22:30 și în reluare sâmbătă, de la ora 19:30.
Durează doar o jumătate de minut ca să treci într-o altă lume - la 30 de metri sub străzile din Helsinki.
Un labirint de tuneluri și buncăre a fost proiectat pentru a proteja 900.000 de oameni de atacuri cu rachete, arme chimice și radiații. Dar asta nu e tot.
Acum este unul dintre cele mai populare locuri de joacă din Helsinki - atât pentru copii, cât și pentru adulți. Aici găsiți un teren de hochei și o sală de sport, o cantină și o parcare. Unii oameni chiar își sărbătoresc zilele de naștere în acest loc.
-Face parte din viața de zi cu zi pentru noi. Am crescut cu acest adăpost. Pentru noi nu e nimic ieșit din comun, nici nu ne gândim la asta. Întregul Helsinki este plin de astfel de lumi.
Acest buncăr din districtul Hakaniemi este unul dintre cele mai mari din Finlanda. Două stadioane de fotbal ar încăpea înăuntru, spune agentul de la Protecția Civilă Tomi Rask. În caz de război, totuși, instalația poate fi transformată rapid într-un adăpost complet funcțional.
Tomi Rask, agent Protecția Civilă: Conform scenariului normal, timpul petrecut în adăpost este undeva între câteva ore și câteva zile. În majoritatea adăposturilor noastre putem face ca această perioadă să fie mult mai mare. Dar acest lucru creează diferite probleme. O mare problemă este căldura pe care o generează o persoană.
Este, așadar, o problemă pentru ca 6.000 de oameni să trăiască într-un buncăr ca acesta în caz de urgență? Nu în Helsinki. Roca de sub oraș este granit solid și gneiss. Buncărul a fost sculptat în stânca subterană și nu este doar solid, ci și răcoros.
În caz de război, sălile mari pot fi transformate în încăperi mai mici dacă este nevoie. Așadar, mii de oameni pot locui aici pentru perioade mai lungi, la fel cum ar face-o și la suprafață.
Tomi Rask, agent Protecția Civilă: Vor fi oameni aici jos care vor muri. Vor fi oameni care se vor naște. Vor fi oameni bolnavi, fericiți și triști. Viața unei societăți complet normale, în acest adăpost.
Finlanda împarte cu Rusia o graniță de peste 1.300 de kilometri. Mult timp a refuzat să se alăture NATO, dar nu mai e cazul.
Războiul din Ucraina a schimbat asta. Stat membru al Uniunii Europene, Finlanda face parte acum și din NATO. Cei mai mulți cetățeni cer mai multă protecție și mai multă securitate.
Frank Martela, localnic: Întotdeauna am acest sentiment că oamenii au o atitudine stoică față de întreaga situație. Știm că există întotdeauna acest risc, încă de când Finlanda și-a obținut independența. S-a întâmplat în timpul celui de-al Doilea Război Mondial, când Rusia a încercat să invadeze Finlanda și s-ar putea întâmpla într-o bună zi. Dar nu este ceva de care ne temem în permanență, nu ne gândim la asta zi de zi.
Cu toate acestea, cu toții și-au reamintit de „Războiul de iarnă”, când Finlanda a luptat cu Uniunea Sovietică între 1939 și 1940.
Finlanda și-a păstrat atunci suveranitatea, dar a plătit un preț mare în termen de decese și pierderi de teritoriu. Acordul de pace, cunoscut sub numele de Tratatul de la Moscova, marchează un capitol întunecat în relațiile dintre cele două țări.
Acest monument din centrul capitalei Helsinki comemorează sacrificiile făcute atunci. În timpul conflictului, Finlanda a adoptat prima lege de protecție civilă. Chiar și astăzi, toate clădirile de peste o anumită dimensiune trebuie să aibă un adăpost, la fel și rețeaua de metrou.
În Helsinki sunt peste 5.000 de adăposturi antiaeriene, în care au loc aproape un milion de oameni.
Tomi Rask, agent Protecția Civilă: Ne facem treaba sperând că nu va fi niciodată nevoie de ajutorul nostru. Dar trebuie s-o facem. Istoria ne-a arătat că este posibil. Și când ceva e posibil, s-ar putea transforma în realitate.
În acest fel, oamenii din Helsinki vor să fie pregătiți - și protejați - la 30 de metri sub orașul în care trăiesc.
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
