Practicile din Turcia ce pun în pericol Marea Neagră. Activistă: Folosesc cantități mari de antibiotice, dăunează întregului ecosistem
Economia Turciei suferă din cauza pandemiei. Totuși, există un sector care prosperă. E vorba de fermele piscicole amenajate de-a lungul coastei Mării Negre. Dar ecologiștii ca Gökçe Erhan atrag atenția asupra amenințării pe care o reprezintă poluarea apei și pescuitul excesiv. Este vorba, oare, de o poveste de succes care merge prost? Urmăriți un reportaj marca „Focus Europa”, un proiect Digi24 şi Deutsche Welle. Emisiunea e difuzată vinerea la ora 23:30 și în reluare sâmbăta de la ora 19:30.
Gökçe Erhan a ieşit din nou în larg, în apropierea orașului natal Sürmene. Împreună cu pescarul Ömer Saral, ecologista caută noi ferme piscicole. Aici, în nord-estul Turciei, unde locurile de muncă sunt o raritate, aceasta devine o industrie promițătoare pentru mulți.
„E una acolo şi dincolo încă una!” arată Ömer Saral.
Un kilometru mai departe, cei doi zăresc geamanduri. Cuştile pentru pești vor fi prinse de ele. Erhan crede că sunt veşti proaste pentru Marea Neagră.
Pești îndopați cu antibiotice, crescuți în cuști, direct în mare
„Peștii din aceste cuști supraaglomerate se îmbolnăvesc repede. Proprietarii fermelor piscicole folosesc cantități mari de antibiotice, iar acest lucru dăunează întregului ecosistem”, spune Gökçe Erhan, activistă de mediu.
Biologii marini din întreaga lume avertizează, de asemenea, că excrementele și resturile alimentare din acvacultură dăunează vietăţilor marine mai mici. Mai mult, atunci când peștii bolnavi scapă din cuști, pun în pericol viața marină sănătoasă din jurul lor.
Pescarul Ömer Saral se bazează pe peștii sănătoși ca să-şi câștige traiul. Dar acest lucru devine tot mai dificil, pentru că fermele piscicole ocupă și habitatul speciilor autohtone.
„Sunt instalate cuști în ultimele zone de reproducere rămase, acolo unde prindem pești. Stocurile sunt deja în scădere, anul trecut nu au fost nici scrumbii, nici merlan”, se plânge pescarul.
În schimb, somonii tineri sunt eliberați în cuşti. E o specie care nu se găsește în mod normal în aceste ape.
Proprietarii de ferme piscicole se apără
Fermele piscicole sunt în plină expansiune în Turcia, iar exportatori precum Ilker Yildirim vor să împartă ceva din profit. Numai în orașul său natal, Trabzon, cantitatea de pește din aceste ferme a crescut de 50 de ori în ultimii 10 ani. Yildirim, care are clienși inclusiv din Japonia, respinge criticile activiștilor de mediu.
„Crescătoriile noastre sunt mai ecologice decât oriunde altundeva. Le operăm doar șase luni pe an, pentru că apa e prea caldă pentru somon în timpul verii. Autoritățile ne monitorizează îndeaproape. În plus, cuștile noastre atrag alte specii de pești și asta îi ajută pe pescari”, susține proprietarul de fermă piscicolă.
Deșeurile toxice ale unei gropi de gunoi se scurg în mare
Dar Erhan spune că autoritățile nu monitorizează îndeaproape eforturile de conservare a vieţii marine. Ea a petrecut ani buni luptând împotriva unei gropi de gunoi din apropierea satului natal. Cazul respectiv a atras atenţia presei internaţionale. Regizorul german Fatih Akin a realizat chiar și un documentar despre groapa de gunoi.
Apoi, groapa a fost acoperită cu pământ. Deşeurile toxice continuă să se verse în mare. Erhan spune că în regiune s-ar putea produce oricând un dezastru ecologic.
„În această zonă plouă mult. Halda ar putea aluneca sau gazele care se acumulează în interior ar putea exploda”, atrage atenția activista de mediu.
Un incendiu ciudat la casa activistei de mediu
La mijlocul lunii octombrie, casa lui Erhan a ars din temelii. Nu se cunoaşte cauza, dar activista de mediu nu exclude incendierea.
„Mi se spune întruna că nu vreau ca oamenii să câștige destui bani din creșterea peștilor. Sau că promovez o agendă străină atunci când mă opun gropii de gunoi. Dar casa mea este chiar alături! De ce nu aș putea fi pur şi simplu nemulţumită? Şi când mă uit la mare, nu vreau să văd nicio fermă piscicolă”, spune Gökçe Erhan.
De la incendiu, mama ei se teme. „Nu vreau să păţească ceva, se poate întâmpla oricând acest lucru”, crede Günay Erhan, mama lui Gökçe.
Dar Erhan nu se lasă intimidată. Vrea să-și reconstruiască locuinţa şi să o transforme într-un loc de întâlnire pentru activiştii de mediu. Şi-ar dori ca tot mai multor oameni să le pese de Marea Neagră, despre care experții spun că este amenințată de apele reziduale. Nu poate înțelege de ce autoritățile permit fermelor piscicole să pună în pericol ecosistemul.
„Cum poți distruge planeta pe care locuiești doar pentru a obține profit, chiar și pentru un salariu de-o lună? Acest lucru ar trebui să-i preocupe serios pe oameni”, este de părere activista.
Gökçe Erhan refuză să accepte situaţia, dar deocamdată poartă singură această bătălie.
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
