Atât timp cât Crimeea este parte a Rusiei, Moscova nu va cere ridicarea sancțiunilor impuse de Occident, a afirmat luni ministrul adjunct rus de externe Aleksandr Pankin. „Este clar că nu vom renunţa la Crimeea”, a spus acesta, subliniind că scopul sancțiunilor „nelegitime” este acela de a slăbi unitatea poporului rus și de a crea o „atmosferă toxică”.
„Să fim realişti: regimul de sancţiuni va rămâne pentru totdeauna. Este clar că nu vom renunţa la Crimeea. Iar, dacă Crimeea este a Rusiei, atunci sancţiunile rămân cu siguranţă pentru totdeauna', a spus responsabilul diplomatic rus, în cadrul unor audieri în Duma de Stat (camera inferioară), potrivit Agerpres.
Invitat să se exprime asupra „minimizării influenţei sancţiunilor asupra domeniilor politic şi economic ale Federaţiei Ruse”, Pankin a firmat că în opinia sa, scopul sancţiunilor este „să slăbească unitatea poporului rus” şi „să marginalizeze ţara pe arena internaţională”. Aceste restricţii sunt „nelegitime”, creează o „atmosferă toxică” şi au fost introduse „din motive discutabile”, a spus Pankin.
Referitor la posibilitatea unor noi sancţiuni împotriva Rusiei, Aleksandr Pankin a indicat că sectorul economic şi financiar au „lansat deja lucrări serioase pentru transferul plăţilor în monede naţionale şi introducerea unor sisteme de plată” alternative în cazul în care va fi necesar.
Sancțiunile „dăunează Occidentului însuși”, nu Rusiei
Prin intermediul unor cercuri interesate, Moscova va aduce la cunoştinţa celor care instituie sancţiuni că aceste restricţii dăunează Occidentului însuşi, a declarat ministrul adjunct.
La 31 mai, ministrul rus de externe, Serghei Lavrov, şi-a exprimat convingerea că Banca Rusiei se pregăteşte în eventualitatea deconectării Federaţiei Ruse de la sistemul SWIFT.
Totodată, la sfârşitul lunii aprilie, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, susţinea că Rusia va găsi rapid un înlocuitor sistemului SWIFT dacă acesta se va dovedi nefiabil.
Moscova „ține la sertar” măsuri de represalii în cazul unor noi sancțiuni
Potrivit lui Pankin, Moscova „ţine la sertar” mai multe măsuri de represalii în cazul unor noi sancţiuni, scrie OpenMedia.
SUA şi UE au început să instituie sancţiuni împotriva Rusiei după anexarea peninsulei ucrainene Crimeea în 2014, pe fondul conflictului din estul Ucrainei început în acelaşi an.
Ulterior, restricţii economice şi sancţiuni ţintite - extinse în repetate rânduri - au vizat persoane din anturajul preşedintelui Vladimir Putin, oligarhi şi responsabili ruşi, în urma acuzaţiilor de imixtiune în alegerile prezidenţiale din SUA, de otrăvire a lui Serghei Skripal şi a fiicei sale cu agent neurotoxic de tip Noviciok în Marea Britanie, dar şi a opozantului rus Alexei Navalnîi cu o substanţă similară considerată armă chimică, de atacuri cibernetice etc.
Editor : Ioana Coman
