Deputaţii ruşi au adoptat miercuri o lege care îi oferă lui Vladimir Putin dreptul de a candida pentru două noi mandate prezidenţiale, ceea ce deschide calea pentru rămânerea sa la Kremlin până în 2036, relatează AFP, preluată de Agerpres. Inițiativa a fost concepută pentru a pune „legislaţia electorală în acord cu noile norme ale Constituţiei”, după referendumul constituţional din vara lui 2020, când rușii au votat că Putin poate să rămână la putere până în 2036.
Un amendament votat la referendumul de anul trecut permite menţinerea la putere a preşedintelui de 68 de ani, în contextul în care el ar fi trebuit, teoretic, să se retragă la finalul mandatului său actual, în 2024.
Limita de două mandate consecutive va exista în continuare în Constituție, dar „această restricţie nu se aplică celor care ocupau postul de şef al statului înainte de intrarea în vigoare a amendamentelor aduse Constituţiei”, se arată în textul votat de deputaţi, care practic resetează de la zero numărarea mandatelor lui Vladimir Putin.
Președintele Rusiei va avea astfel dreptul să candideze din nou la șefia statului.
Vladimir Putin conduce practic Rusia din 2000. Ajuns la putere în 2000, Putin s-a retras la sfârşitul celui de-al doilea mandat al său, în 2008. El l-a instalat la Kremlin pe premierul său de atunci, Dmitri Medvedev, iar Putin a preluat funcția de premier, conducând în continuare Rusia.
După un interludiu de patru ani, el a fost reales preşedinte în 2012. Constituția fusese modificată, iar mandatul prezidențial a fost lungit de la 4 ani la 6 ani. El se află acum în al doilea mandat consecutiv de șase ani, care se va încheia în 2024.
Căsătoria heterosexuală, trecută în Constituție
Revizuirea votată în vara lui 2020 introduce de asemenea în Constituţie principii conservatoare susţinute de preşedinte - credinţa în Dumnezeu, căsătoria doar între bărbat şi femeie, educaţia patriotică -, precum şi garanţii sociale, cum ar fi indexarea pensiilor.
Desfăşurat timp de o săptămână din cauza pandemiei de coronavirus, referendumul, al cărui rezultat nu lăsa loc de vreo îndoială, s-a încheiat cu un vot categoric, de 77,92%, în favoarea modificărilor, la o rată de participare de 65%, conform datelor oficiale.
Opozantul Aleksei Navalnîi a calificat acest referendum drept o „minciună uriaşă”, iar ONG-ul Golos, specializat în monitorizarea alegerilor, a spus că a fost o încălcare „fără precedent” a suveranităţii poporului rus.
Editor : B.P.
