„S-a ales praful”. Ce spun experții despre decizia SUA de a ieși din acordul nuclear cu Iranul

Ieșirea Statelor Unite din acordul nuclear cu Iranul aruncă acum acest dosar de politică externă doar pe masa Uniunii Europene. A fost o decizie înțeleaptă luată de Donald Trump, una dezastruoasă sau o hotărâre cu o țintă deocamdată obscură în jocurile geopolitice din Orientul Mijlociu? Să vedem care este opinia experților.

„Nu este tocmai una dintre cele mai bune decizii ale administrației Trump”, spune Barry Pavel, director al Scowcroft Center for Strategy and Security. Ieșirea Statelor Unite din Acordul de la Paris și din acest important dosar iranian va duce la o izolare a administrației Trump „în comunitatea globală a nonproliferării” și, în extensie, va avea repercusiuni asupra unei posibile înțelegeri privind demantelarea programului nuclear al Phenianului.

Chiar dacă acordul elaborat de administrația lui Barack Obama „nu este perfect”, subliniază Barry Pavel, „dar niciun acord nu poate fi perfect”, oferă, totuși, „constrângeri importante care servesc la limitarea semnificativă a capacității Iranului de a-și dezvolta un program de arme nucleare”. Orientul Mijlociu „este mult mai sigur cu Statele Unite într-un acord” decât în afara lui.

CITIȚI ȘI: Acord nuclear fără SUA | Cum au reacționat UE, Rusia și Israelul

Prima problemă care apare la orizont după decizia lui Trump este lipsa unei alternative la pentru împiedicarea Iranului de a-și „revigora programul nuclear” sau a unui „plan de presiune” asupra Teheranului, crede Rachel Brandernburg, directoarea Middle East Security Initiative din cadrul think tank-ului american Atlantic Council.

Practic, spune Brandenburg, Donald Trump a subminat „credibilitatea Statelor Unite” în eforturile în relația cu aliații săi în delicata problemă iraniană. „Poate că un exemplu în legătură cu ceea ce partenerii regionali anticipează că va urma este faptul că Israelul și-a pus în alertă zona de nord”, anticipând un atac din partea Iranului.

CITIȚI ȘI: Reacția Iranului după retragerea SUA din acordul nuclear

„Ceea ce Donald Trump a făcut va avea implicații pe termen lung în politica externă a Statelor Unite”, este de părere Amir Handjani, expert al South Asia Center din cadrul Atlantic Council. Înainte de toate, Trump a „fracturat relația transatlantică” prin ieșirea din frontul unit pe care aliații europeni au vrut să îl mențină în fața Iranului. „S-a ales praful de asta”, subliniază Handjani.

În al doilea rând, „președintele Trump a făcut afirmații false în discursul său. Iranul nu a încălcat înțelegerea. Aceasta este doar evaluarea șefilor de servicii secrete din jurul președintelui Trump; a Departamentului de Stat; a Agenției Internaționale pentru Energie Atomică (AIEA)”. Mai mult, susține expertul, Donald Trump a pierdut un avantaj în relația cu Iranul, limitând „spațiul de negociere” pentru viitoarele discuții la nivel diplomatic, deoarece a dus Statele Unite în situația de „a-și încălca propriile angajamente” în cadrul acordului. „Donald Trump le-a oferit o victorie uriașă suporterilor unei linii dure iraniene”, atrage atenția Amir Handjani.

CITIȚI ȘI: Analiză AFP. Donald Trump a făcut deja mult rău economiei iraniene

Mathew Kroenig, director adjunct al Scowcroft Center for Strategy and Security, este însă alte părere. Donald Trump a luat o „decizie îndrăzneață”, dar va trebui acum să fie urmată și de o „strategie cuprinzătoare”, bazată nu doar pe „întârzierea”, ci și pe „eliminarea” programului nuclear iranian.

Argumentele lui Donald Trump

Trump a prezentat presei argumente în sprijinul deciziei sale, într-o declaraţie transmisă în direct de televiziuni. 

Astăzi, doresc să informez la zi întreaga lume despre eforturile noastre de a împiedica Iranul să obţină o armă nucleară.

Regimul iranian este primul sponsor de stat al terorismului. Exportă rachete periculoase, alimentează conflicte în întreg Orientul Mijlociu şi sprijină agenţi terorişti şi miliţii cum ar fi Hezbollah, Hamas, talibanii şi al-Qaida.

De-a lungul anilor, Iranul şi agenţii săi au atacat cu bombe ambasade şi instalaţii militare americane, au ucis sute de militari americani şi au răpit, închis şi torturat cetăţeni americani. Regimul iranian şi-a bazat domnia îndelungată a haosului şi terorii pe jefuirea bunurilor propriului popor.

Nicio acţiune întreprinsă de regim nu a fost mai periculoasă decât încercarea de a obţine arme nucleare şi mijloacele de a le lansa.

În 2015, administraţia precedentă s-a alăturat altor ţări într-un acord referitor la programul nuclear iranian. Acest acord a fost cunoscut ca Planul de Acţiune Comun Cuprinzător sau JCPOA.

În teorie, se presupunea că aşa-numitul "acord cu Iranul" va proteja Statele Unite şi aliaţii noştri de nebunia unei bombe nucleare iraniene, o armă care nu va periclita decât supravieţuirea regimului iranian. De fapt, acordul a permis Iranului să continue îmbogăţirea uraniului şi, în timp, să ajungă în pragul unui succes nuclear.

Acordul a ridicat sancţiunile economice paralizante împotriva Iranului, în schimbul unor limitări slabe ale activităţilor nucleare ale regimului, şi fără limite pentru toate celelalte comportamente rău intenţionate, inclusiv activităţile ameninţătoare din Siria, Yemen şi alte locuri din întreaga lume.

Cu alte cuvinte, în momentul în care Statele Unite dispuneau de maximum de forţă, acest acord dezastruos a dat regimului respectiv - care este un regim de mare teroare - multe miliarde de dolari, o parte sub formă lichidă - o mare ruşine pentru mine, în calitate de cetăţean, şi pentru toţi cetăţenii Statelor Unite.

În momentul respectiv se putea ajunge uşor la un acord constructiv, dar n-a fost aşa. În centrul acordului cu Iranul s-a aflat o uriaşă ficţiune potrivit căreia un regim criminal dorea doar un program energetic nuclear paşnic.

Astăzi, avem dovada definitivă că această promisiune iraniană a fost o minciună. Săptămâna trecută, Israelul a publicat documente de la serviciile de informaţii, ascunse multă vreme de Iran, care prezintă în mod concludent regimul iranian şi istoricul său de încercări de a obţine arme nucleare.

Într-adevăr, a fost un acord oribil, unilateral, care nu ar fi trebuit încheiat niciodată. Nu a adus calmul, nu a adus pacea şi nu le va aduce niciodată.

În anii de după încheierea acordului, bugetul militar al Iranului a crescut cu aproape 40%, în timp ce economia sa merge foarte rău. După ridicarea sancţiunilor, dictatura a folosit noile fonduri pentru a construi rachete cu capacităţi nucleare, pentru a sprijini terorismul şi pentru a provoca haos în întregul Orient Mijlociu şi mai departe.

Înţelegerea a fost atât de slab negociată încât, chiar dacă Iranul o respectă în întregime, regimul tot poate fi la un pas de un succes nuclear într-un interval scurt de timp. Prevederile acordului privind termenele de expirare sunt complet inacceptabile. Dacă aş fi permis menţinerea acordului, ar fi urmat în curând o cursă a înarmării nucleare în Orientul Mijlociu. Fiecare ar fi dorit să aibă propriile sale arme odată cu Iranul.

Mai rău, prevederile acordului privind inspecţiile sunt lipsite de mecanisme adecvate pentru împiedicarea, detectarea şi penalizarea înşelăciunilor şi nu cuprind nici măcar dreptul indiscutabil de a inspecta multe locuri importante, inclusiv instalaţii militare.

Nu doar că acordul nu reuşeşte să oprească ambiţiile nucleare ale Iranului, nu reuşeşte nici să facă faţă dezvoltării de către regim a rachetelor balistice care ar putea transporta ogive nucleare.

În sfârşit, acordul nu face nimic pentru a restrânge activităţile destabilizatoare ale Iranului, inclusiv sprijinul acestuia pentru terorism. După acord, ambiţiile sângeroase ale Iranului au devenit şi mai îndrăzneţe.

Având în vedere aceste deficienţe flagrante, am anunţat în octombrie anul trecut că acordul cu Iranul trebuie fie renegociat, fie reziliat.

După trei luni, pe 12 ianuarie, am repetat aceste condiţii. Am arătat clar că dacă acordul nu poate fi remediat, Statele Unite nu vor mai fi parte la înţelegere.

În ultimele luni, ne-am abordat extensiv aliaţii şi partenerii din întreaga lume, inclusiv Franţa, Germania şi Regatul Unit. De asemenea, ne-am consultat cu prietenii noştri din Orientul Mijlociu. Înţelegem la fel ameninţarea şi împărtăşim convingerea că Iranul nu trebuie să obţină niciodată o armă nucleară.

După aceste consultări, îmi este clar că nu putem împiedica o bombă nucleară iraniană sub structura în descompunere şi putredă a actualei înţelegeri.

Acordul cu Iranul este deficient în esenţa sa. Dacă nu facem nimic, ştim exact ce se va întâmpla. Într-un răstimp foarte scurt, cel mai important finanţator al terorismului din lume va fi pe punctul de a obţine cele mai periculoase arme din lume.

De aceea, anunţ astăzi că Statele Unite se vor retrage din acordul nuclear cu Iranul.

În câteva momente, voi semna un memorandum prezidenţial pentru începerea reintroducerii sancţiunilor nucleare ale SUA împotriva regimului iranian. Vom institui cel mai înalt nivel de sancţiuni economice. Orice ţară care sprijină Iranul în încercarea de a obţine arme nucleare ar putea fi de asemenea sancţionată dur de Statele Unite.

America nu va fi ţinută ostatică printr-un şantaj nuclear. Nu vom permite ca oraşele americane să fie ameninţate cu distrugerea. Şi nu vom permite unui regim care scandează "Moarte Americii" să obţină accesul la cele mai ucigătoare arme din lume.

Acţiunea de astăzi trimite un mesaj critic: Statele Unite nu mai ameninţă în gol. Când promit ceva, mă ţin de cuvânt. Într-adevăr, chiar în acest moment, secretarul Pompeo este pe drum către Coreea de Nord, pentru pregătirea întâlnirii mele cu Kim Jong Un. Se fac planuri. Se construiesc relaţii. Să sperăm că se va ajunge la un acord şi, cu ajutorul Chinei, Coreei de Sud şi Japoniei, toată lumea poate ajunge într-un viitor de mare prosperitate şi securitate.

Acum, când ne retragem din acordul cu Iranul, vom colabora cu aliaţii noştri pentru a găsi o soluţie reală, cuprinzătoare şi de durată la ameninţarea nucleară iraniană. Aceasta va include eforturi de eliminare a ameninţării programului de rachete balistice al Iranului; oprirea activităţilor sale teroriste în întreaga lume; şi blocarea activităţilor sale ameninţătoare în întreg Orientul Mijlociu. Până atunci, vor intra pe deplin în vigoare sancţiuni viguroase. Dacă regimul îşi continuă aspiraţiile nucleare, va avea probleme mai mari ca oricând.

În fine, doresc să transmit un mesaj poporului iranian, care a suferit îndelung: poporul american este alături de voi. Sunt aproape 40 de ani de când această dictatură a ajuns la putere şi a luat ostatică o naţiune mândră. Pete 80 de milioane de cetăţeni iranieni nu au cunoscut niciodată, din nefericire, un Iran care să prospere în pace cu vecinii şi să atragă admiraţia întregii lumi..

Dar viitorul Iranului aparţine poporului său. Oamenii aceştia sunt moştenitorii de drept al unei culturi bogate şi al unui pământ străvechi. Şi merită o ţară care să le îndreptăţească visele, să le onoreze istoria şi să aducă slavă lui Dumnezeu.

Liderii iranieni vor spune, evident, că refuză să negocieze un nou acord; refuză. Şi e bine. Probabil şi eu aş spune acelaşi lucru în locul lor. Dar adevărul este că vor dori să încheie un acord nou şi de durată, de care să se bucure întregul Iran şi poporul iranian. Când vor face asta, sunt gata, sunt dispus şi sunt capabil.

În Iran se pot întâmpla lucruri mari şi se pot întâmpla lucruri mari pentru pacea şi stabilitatea pe care le dorim în Orientul Mijlociu.

A fost destulă suferinţă, moarte şi distrugere. Să se încheie acum.

Vă mulţumesc. Dumnezeu să vă binecuvânteze. Vă mulţumesc."