Turcia va majora de la 1 iulie salariul minim lunar cu 34%, a anunţat Guvernul de la Ankara, în contextul inflaţiei ridicate, de aproape 40%.
În semestrul doi din 2023, salariul minim lunar se va situa la 11.402 lire (483 de dolari). Însă inflaţia este mult peste ţinta oficială de 5%, iar în octombrie a atins 85,5%, cel mai ridicat nivel din ultimii 24 de ani, determinând autorităţile să majoreze salariul minim cu 100% în cursul anului trecut. În mai, rata anuală a inflaţiei s-a redus la 39,6% după ce Guvernul a oferit gratuit gaze naturale, compensând creşterea preţurilor la alte bunuri.
„Comisia pentru evaluarea salariului minim şi-a finalizat activitatea cu un acord între lucrători şi angajatori”, a anunţat ministrul Muncii din Turcia, Vedat Isikhan, potrivit Reuters, preluată de Agerpres.
Joi va avea loc reuniunea Băncii Centrale a Turciei, iar analiştii se aşteaptă la majorarea dobânzii, de la actualul nivel de 8,5%.
Noul ministru de Finanţe al Turciei, Mehmet Simsek, a declarat că ţara nu are altă alegere decât să revină la „fundamente raţionale” pentru a asigura predictibilitatea economiei.
Stabilitatea macrofinanciară într-un mediu de provocări globale şi tensiuni geopolitice crescute va fi o prioritate, a mai spus Mehmet Simsek.
„Disciplina fiscală şi asigurarea stabilităţii preţurilor pentru o creştere economică ridicată şi sustenabilă vor fi obiectivele noastre principale”, a precizat Simsek, cel care a mai ocupat postul de ministru de Finanţe şi ulterior vicepremier între 2009 şi 2018.
„Este vital pentru ţara noastră să reducă inflaţia până la zona de o singură cifră, să crească predictibilitatea în toate domeniile şi să accelereze transformarea structurală, care va reduce deficitul de cont curent”, a spus Simsek.
Erdogan contrazice legile economiei
Spre deosebire de teoriile economice clasice, preşedintele Turciei, Recep Tayyip Erdogan, este de părere că dobânzile ridicate favorizează inflaţia. În consecinţă, Erdogan a presat Banca Centrală a Turciei să reducă dobânda de politică monetară pentru a susţine producţia şi exporturile.
Însă abordarea neortodoxă a lui Erdogan cu privire la dobânzi a lăsat pieţele la mâna unui mix de reglementări şi intervenţii ad-hoc, astfel că noi măsuri au fost introduse informal sau de la o zi la alta. În aceste condiţii, investitorii străini au plecat, iar deţinerile străine de acţiuni şi obligaţiuni turceşti au scăzut cu aproape 85%, sau 130 de miliarde de dolari, începând din 2013.
Politicile economice ale lui Erdogan au fost unele costisitoare, Banca Centrală a Turciei cheltuind aproape 200 de miliarde de dolari în ultimul an pentru a susţine lira, rezervele valutare au coborât în teritoriul negativ, iar inflaţia a urcat la 80% anul trecut.
„Este evident că modelul economic actual nu funcţionează. Cel mai probabil, Erdogan este conştient de acest lucru şi o tranziţie modestă la o politică mai ortodoxă în viitorul apropiat este probabil pentru că altfel nu este sustenabil. Orice semnal în această direcţie ar fi salutat de piaţă”, a declarat anterior Burak Cetinceker, manager de fonduri la Strateji Portfoy în Istanbul.
Editor : B.P.
