Video Tensiuni în creștere în Irlanda de Nord. Catolicii și protestanții sunt de acord cu un singur lucru: pacea este amenințată de Brexit
Teama că oricând pot reizbucni violențele din Irlanda de Nord nu a dispărut niciodată. Protestele din primăvară au confirmat temerile că Brexitul ar putea relansa conflictul dintre catolici și protestanți. Protestanții din Belfast se tem tot mai mult că vor fi lăsați în voia sorții. Odată cu Brexitul - și în ciuda promisiunilor - a fost impusă o graniță vamală între Irlanda de Nord și restul Regatului Unit. Unii protestanți se tem că vor fi izolați de Marea Britanie și că vor fi nevoiți să se alăture Republicii Irlanda împotriva voinței lor. Un lucru pe care vecinii lor pro-irlandezi l-ar considera binevenit. Tensiunile sunt în creștere. Urmăriți un reportaj marca „Focus Europa”, un proiect Digi24 şi Deutsche Welle. Emisiunea e difuzată vinerea la ora 23:30 și în reluare sâmbăta de la ora 19:30.
Protestanții se simt trădați de guvernul britanic
Protestatarii din imaginile de mai sus vor să rămână britanici. Manifestează la marginea orașului Belfast, în ciuda interdicției poliției. Când vine vorba de „statutul special” al Irlandei de Nord, ei se simt trădați de guvernul britanic.
„Ne confruntăm cu o divizare în Marea Irlandei. Oamenii din Ulster au luptat o sută de ani ca să rămână în Regatul Unit și acum ne trezim separați fără voia noastră”, spune o manifestantă.
„Suntem britanici după sânge, după sângele care ne curge prin vene. Dar nu mai facem parte din Regatul Unit, pentru că deciziile sunt luate acum la Bruxelles”, explică un alt protestatar.
Două viziuni opuse
Simbolurile britanice sunt un lucru obișnuit în zonele dominate de protestanții din Irlanda de Nord, iar „Mâna roșie” e una dintre numeroasele organizații paramilitare. E întâlnită în cartierele muncitorești ca acesta, din apropierea portului, adică una dintre cele mai sărace zone ale țării. Joel Keys a crescut într-o zonă asemănătoare. El cunoaște grupurile paramilitare și vrea să se simtă mândru de moștenirea protestantă, dar se teme de influența catolicilor.
„Unii oameni sunt loiali reginei, este vorba de identitatea lor britanică. Oamenii își arborează steagurile din dragoste pentru identitatea lor, este o expresie a ceea ce sunt ei”, spune Joel Keys, protestant din Belfast.
Vecinii lui catolici locuiesc chiar alături, în spatele unui zid înalt. Cei mai mulți își doresc o Irlandă unită, dar asta ar fi un coșmar pentru Joel.
„Pe de-o parte, este un grup de oameni care crede că Irlanda de Nord ar trebui să facă parte dintr-o Irlandă unită. Pe de alta, este grupul care crede că Irlanda de Nord este britanică și ar trebui să rămână în Regatul Unit. Sunt ideologii total opuse. Nu le poți avea pe amândouă, fie ești într-o tabără, fie în cealaltă”, consideră Joel Keys.
Catolicii își doresc o Irlandă unită
Trecem și de partea cealaltă a zidului. În trecut, locul a fost martorul unor lupte de stradă în care au murit peste 3.000 de oameni. Una dintre victime a fost mama lui Mary Adams, ucisă de un atac cu bombă al milițiilor protestante pro-britanice. Ea mărturisește că este îngrijorată de nemulțumirile tot mai mari în rândul protestanților.
„Se gândesc doar la ei înșiși, așa a fost dintotdeauna. Nimic nu se schimbă. Întotdeauna e vorba doar de ei, ei primesc ceea ce vor”, spune Mary Adams, catolică din Belfast.
Dar pentru mulți catolici, Irlanda unită pentru care au luptat atât de mult timp pare din ce în ce mai apropiată. Vecinul lui Mary, proprietar al unui pub, spune că protestanții vor fi nevoiți să accepte asta.
„Ei își pot păstra identitatea britanică. Noi încă avem identitatea noastră irlandeză, deși suntem sunt în continuare sub ocupație britanică. Am trăit cu asta timp de o sută de ani, să vedem cum o trăiască și ei”, spune Willy Ward, catolic din Belfast.
„Uneori este nevoie de violență”
Înapoi de partea celaltă a zidului, Joel Keys îi privește pe britanici ca pe niște ocrotitori, nu ocupanți. Sau cel puțin până de curând. Acum, guvernul premierului Boris Johnson a permis ca mărfurile venite din Marea Britanie să fie verificate în portul Belfast. Pentru Joel, acest lucru este de neiertat și trebuie schimbat cu orice preț.
„Uneori este nevoie de violență. Nu spun că trebuie să facem asta, ci doar că nu-mi poți cere să nu o iau în calcul, să o exclud cu totul, în condițiile în care adversarii politici au spus clar că o iau în calcul”, arată Joel Keys.
Joel nu este singurul nemulțumit. Potrivit sondajelor de opinie, peste 80% dintre nord-irlandezi nu au încredere în guvernul britanic.
„Unii oameni cred că prin violență își demonstrează determinarea. Știu că cei mai mulți oameni din Irlanda de Nord nu vor să vadă așa ceva. Dar nu este nevoie de prea multe persoane ca să creezi o situație în care un protest pașnic se poate transforma într-unul violent”, atrage atenția Katy Heyward, sociolog la Queens University din Belfast.
Tensiunile mocnite pot izbucni oricând
Tinerii protestanți din Irlanda de Nord se pregătesc de focurile de tabără anuale care marchează victoria din secolul al XVII-lea împotriva catolicilor. Mulți se tem că ceremoniile din acest an ar putea scăpa de sub control.
„Există cu siguranță o percepție că preocupările, grijile și visele noastre sunt oarecum ignorate. Ni se spune să rămânem calmi și să lăsăm totul pe seama profesioniștilor. Ni se spune să nu ne revoltăm, să nu facem diverse lucruri... Înțeleg această frustrare”, susține Joel Keys.
Brexitul este cea mai mare amenințare de până acum la adresa procesului de pace din Irlanda de Nord. Și, pentru moment, acesta este singurul lucru cu care catolicii și protestanții sunt de acord.
Editor : Luana Pavaluca
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
