Ciprul nu primeşte ajutor suplimentar. Planul de salvare, aprobat de zona euro în forma iniţială
Guvernul de la Nicosia ar fi dorit un ajutor suplimentar de la zona euro, după ce şi-a dat seama că, de fapt costurile salvării economiei sunt de două ori mai mari decât estimase. Miniştrii europeni de finanţe au rămas însă inflexibili.
„Acordul aprobat este conform parametrilor şi obiectivelor stabilite de zona euro la 25 martie”, a declarat Jeroen Dijsselbloem, preşedinte Eurogroup.
Ciprul trebuie să adune încă șase miliarde de euro, pe lângă celelalte șapte miliarde, anunțate inițial. După ce a impus taxe de până la 60 la sută pe impozitele bancare mai mari de 100.000 de euro, acum, guvernul de Nicosia ar putea vinde o parte din rezervele sale de aur. Alţi bani vor proveni din privatizări, iar impozitul pe societăţi şi taxa pe beneficii ar putea fi şi ele mărite. Aceste măsuri vor accentua însă şi mai mult declinul economiei insulei.
„Nu neg că, în actualele circumstanţe, există o anumită incertitudine privind cifrele exacte, nu ştim dacă activitatea economică se va reduce cu 10%, 12,5% sau 15 %”, a afirmat Olli Rehn, comisar UE pentru politici economice.
Oficialii Băncii Centrale Europene au negat că modelul cipriot, de salvare a băncilor cu banii clienţilor, va fi generalizat la nivel european.
„Cred că soluţia găsită se potriveşte numai Ciprului, iar ceea ce se întâmplă acolo nu este în nici un caz o matriţă sau un model pentru orice altă situaţie cu care ne-am putea confrunta în Europa”, a spus Joerg Asmussen, membru în conducerea BCE.
Reuniunea de la Dublin a adus un balon de oxigen pentru Irlanda şi Portugalia. Miniştrii de finanţe au decis prelungirea cu şapte ani a termenului până la care cele două ţări pot rambursa diversele împrumuturi obţinute în cadrul planurilor lor de salvare.
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
