Cum au profitat edilii din Viena, Ulm și Regensburg de Dunăre pentru a se dezvolta
Viena este un oraş european cu multe funcţii. Unul dintre ele este cel de capitală a Austriei. Apoi, este şi land de sine stătător, unul din cele nouă ale ţării. Găzduieşte mai multe organizaţii internaţionale, ca Organizaţia Naţiunilor Unite şi OPEC, organizaţia ţărilor exportatoare de petrol.
Deşi este cunoscută mai ales ca fosta capitală a imperiului austro-ungar, în realitate, Viena a fost oraşul de reşedinţă al dinastiei de Habsburg încă din 1440. Dunarea a reprezentat dintotdeauna coloana vertebrala a orasului si, chiar dacă uneori mai revarsă și producea inundații, nimeni nu îşi poate închipui Viena fără marele fluviu.
Kurt Puchinger face de 20 de ani strategia orasului dunărean Viena. Invitat la emisiunea Pașaport Diplomatic, ne-a explicat cum se creşte, pe termen lung, un oraş funcţional.
„În Viena, tradiţia dezvoltării strategice este mai veche de 40 de ani. Nu am început de la zero şi am putut să ne construim planurile strategice pe baza documentelor existente deja. Perspectiva medie a unei dezvoltări strategice în Viena este de aproximativ 20 de ani şi măsurile despre care vorbim se iau cam în 10 ani. Pentru că dacă ne gândim la investiţiile în infrastructură, 10 ani este o perioadă scurtă pentru a lucra la concept şi apoi pentru implementare. Dar 20 de ani sunt suficienţi, dacă ne gândim la dezvoltarea unui plan strategic”, a spus Kurt Puchinger, vice-primarul Vienei.
Să te înţelegi bine cu vecinii şi să faci lucruri bune împreună este o regulă de aur pentru primarii cu experienţă. Limbajul diplomatic numeşte acest lucru cooperare regională. Iar Strategia Dunării este cu siguranţă un test pe care toată lumea trebuie să îl treacă cu succes, pentru că implică multă muncă.
„Este vorba despre mult mai mult decât bani. Ideea este că toate cele 14 state din zona Dunării, care sunt membre vechi, membre noi ale Uniunii Europene, sunt ţări care vor să adere la UE, sunt ţări vecine, deci acoperă o varietate de tipuri de state, şi scopul este să se alăture aceste state pentru prosperitatea regiunii în sine. Şi acest lucru se poate obţine din acest potenţial uriaş pe care îl are această zonă. Este un potenţial uriaş de dezvoltare în această regiune şi nu poţi folosi substituiente pentru a începe ceva. Poate pentru unul două proiecte, dar potenţialul este deja aici. Deci înseamnă mai mult decât să vorbim despre bani, este vorba despre guvernare, este vorba despre deschiderea sistemelor de guvernare, este vorba despre includerea societăţii civile şi alte lucruri de genul acesta şi cred că este mai mult vorba despre posibilitatea unei dezvoltări în sens european. Aceasta este principala direcţie a acestei Strategii”, a adăugat Kurt Puchinger.
Pentru reuşita unui proiect atât de mare are nevoie de multe discuţii între cei responsabili. Bineînţeles, multe idei şi proiecte bune depind de fondurile disponibile. Un exemplu de urmat este cel al oraşului Viena, unde toată lumea înţelege să lucreze într-un singur sens.
„Bugetul Vienei este cred 70 de milioane, dar un buget public nu este niciodată suficient pentru a finanţa paşii care sunt necesari de făcut pentru atingerea obiectivelor. Dar cred că acesta este o situaţie pe care o avem în toate oraşele europene. Nu este specială în Bucureşti, sau în Viena şi cred că arta de a planifica constă în a organiza părţi interesate de binele oraşului, care urmează obiectivele companiilor lor, dar care includ aceste obiective ale companiilor private în acest mare plan al interesului public. Dacă poţi coopera cu investitori privaţi şi ei investesc banii lor într-o direcţie care este de asemenea în sensul interesului public, atunci este în regulă. Şi aceasta este arta dezvoltării urbane, să incluzi aceste companii care au intenţii bune”, a susținut vice-primarul Vienei.
Un alt oraş pentru care Dunărea a însemnat dezvoltare este Regensburg. Oraşul cu un aspect autentic medieval este situat la confluenţa Dunării şi a râului Regen. În 1146 a fost finalizat un pod de piatră peste Dunăre, care a deschis rute comerciale importante între nordul Europei şi Veneţia. Regensburg a devenit un centru cultural regional, dar era renumit şi pentru manufactura de obiecte din aur şi textile. În timpul celui de-al doilea război mondial, la Regensburg a funcționat fabrica celebrelor avioane de vânătoare Messerschmitt Bf 109. Pe lângă podul pe Dunăre, cel mai important obiectiv turistic este Domul sau catedrala gotică din Regensburg, construită timp de 350 de ani.
„În primul rând daţi-mi voie să vă spun că sunt două direcţii principale. Prima este cea care ne face să ne gândim ce ne-a făcut puternici în trecut. Vă rog să luaţi în considerare oraşul meu, Regensburg. Când fluviul Dunărea a fost folosit ca principala legătură pentru comerţ în mod deosebit, comerţ între oraşele riverane, Regensburg a fost un oraş bogat şi a avut vremuri îmbelşugate. Când acest lucru nu a mai fost considerat important, Regensburg nu a mai fost bogat. Putem să ne uităm la istoria noastră, la trecutul nostru şi să vedem că dacă ţinem cont de vecini, de buna înţelegere, de-a lungul Dunării a fost foarte bună şi foarte importantă pentru dezvoltarea oraşului nostru. Deci comerţul şi cooperarea economică sunt primele la care ne gândim când vrem să aducem bunăstarea oamenilor din toate oraşele de-a lungul fluviului Dunărea”, a declarat Hans Schaidinger, primarul orașului Regensburg, Germania.
În epoca de aur, Nicolae Ceauşescu a avut ideea să lege Bucureştiul de Dunăre, printr-un canal artificial. Construcţia a fost începută, dar Revoluţia din 1989 a făcut ca lucrarea să fie abandonată, deşi mai bine de 60% din ea era gata. Ideea canalului Bucureşti-Dunăre pare să renască. Ca întotdeauna apar şi controversele. Este bine sau rău pentru capitală o astfel de legătură navigabilă? Exemplele din alte ţări par să încline balanţa înspre răspunsul pozitiv.
„Până în 1929, Regensburg a fost punctul de plecare şi de sosire al Dunării ca şi canal navigabil. Apoi, canalul Rin-Main nu a fost gata. Şi mărfurile trebuiau transferate în vagoane şi camioane şi transportate mai departe spre râul Main şi continuam pe apă, pe Main şi râul Rin, spre Marea Nordului. Şi au fost mulţi oameni care au spus, nu este bine dacă este o legătură. Şi eu cred că cei care nu aveau această părere au avut dreptate. Pentru noi, a fost foarte important ca acum 20 de ani legătura pe apă dintre Marea Neagră şi Marea Nordului, care lipsea, a fost deschisă. Şi este bine pentru economia noastră, pentru dezvoltarea economiei, este bine pentru comerţ şi cred că de la exemplul acesta putem spune că este foarte important pentru oraşul Bucureşti, că primarul are acest scop să realizeze această cale navigabilă. Este foarte important”, a mai spus primarul Regensburgului.
Primarul oraşului Ulm, Ivo Gonner, a venit şi el la Bucureşti, pentru că este interesat de potenţialul celui mai bogat fluviu european. Oraşul pe care îl conduce de cinci ani este situat la vărsarea râurilor Blau şi Iller în Dunăre. La început loc de popas pentru regi şi împăraţi germani în cursul călătoriilor lor frecvente, Ulm a început să prospere în secolele XV-XVI, în mare parte datorită produselor textile de foarte bună calitate. În plus, oraşul s-a aflat şi la intersecţia unor drumuri comerciale importante. În secolul XXI, cooperarea comercială este doar una din perspectivele de dezvoltare ale oraşelor de pe cursul Dunării. Iar pentru aceasta un cadru foarte bun este Strategia Dunării.
„Aceste oraşe sunt importante centre economice și de aceea această infrastructură, cum ar fi vapoarele de pe Dunăre cu rețelele de şine și autostrăzi şi aeroporturi reprezintă o premiză importantă, întrucât acestea sunt puncte nodale în oraşele de-a lungul Dunării. Bucureştiul aparţine și el acestei reţele, orașul fiind, împreună cu România, deschise proiectului „Strategia Dunării”, motiv pentru care suntem foarte bucuroși”, a spus Ivo Gonner, primarul orașului Ulm din Germania.
Dincolo de bucurie, sunt multe lucruri concrete de făcut pentru a pune la punct infrastructura regională. În acest proiect, Bucureşti ocupă un loc special prin proiectul canalului care ar lega capitala de Dunăre.
Vestea bună este că în Bucureşti există condiţii de dezvoltare şi acest lucru este remarcat şi de oaspeţii străini care vin la noi.
Strategia Dunării este mai mult decât o posibilitate de investiţii, este un mod de gândire. Presupune viziune, capacitate de colaborare între regiuni, dar şi perspectiva asupra generaţiilor viitoare.
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
