Germania, Austria, Olanda şi statele scandinave membre ale UE s-au arătat luni reticente la reuniunea Consiliului Afaceri Generale faţă de creşterea contribuţiilor la bugetul multianual al UE cerută de Comisia Europeană, şi au cerut în schimb reorientarea unor programe, precum cele din politica de coeziune, în revizuirea bugetară avută în vedere de Bruxelles, respinsă de asemenea de Polonia şi Ungaria după ce Comisia le-a blocat accesul la fonduri, relatează agenţia EFE.
Comisia Europeană le-a cerut statelor membre o contribuţie suplimentară de 66 de miliarde de euro la bugetul multianual pentru perioada 2021-2027, pentru a finanţa în principal ajutorul financiar destinat Ucrainei, dar şi acoperirea dobânzilor pentru fondul de redresare post-pandemie, gestionarea migraţiei, investiţiile în energii verzi şi acoperirea costurilor de funcţionare ale instituţiilor de la Bruxelles.
Din aceste capitole de cheltuieli numai pentru cel referitor la Ucraina există un consens, deşi Ungaria s-a manifestat şi împotriva acestuia, în contextul în care din cauza conflictului pe tema statului de drept cu Comisia Europeană aceasta din urmă i-a blocat accesul atât la fondurile de coeziune, cât şi la fondurile ce-i revin în mecanismul european de rezilienţă (planul european de redresare în urma pandemiei). Cele din urmă au fost blocate de Bruxelles din acelaşi motiv şi pentru Polonia, deşi acesteia Comisia i-a aprobat Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR). Or, pentru revizuirea bugetului multianual al UE este nevoie de unanimitate.
„Nu putem să contribuim la costurile unui instrument de care nu putem beneficia”, a subliniat reprezentanta Ungariei, Judit Varga, în timp ce reprezentantul Poloniei a amintit şi el că ţara sa„nu are acces la fondurile din planul de redresare şi în acest moment nu poate sprijini o decizie unanimă pentru revizuirea cadrului financiar multianual”.
Negocierile vor continua în lunile următoare, dar acestea vor fi marcate de opoziţia Germaniei, Austriei, Olandei şi ţărilor nordice de a alimenta bugetul comunitar cu sumele cerute de Comisia Europeană.
Propunerea acesteia din urmă, potrivit Berlinului, „merge mult dincolo” de acoperirea unor cheltuieli „la care nu se poate renunţa”. La fel consideră şi Suedia, care de exemplu nu vede necesitatea creşterii finanţării pentru programe precum STEP (platforma de investiţii în tehnologii curate) şi estimează că pentru astfel de programe pot fi reorientate resurse din alte capitole ale bugetului comunitar.
Pentru o astfel de realocare a resurselor pledează şi Finlanda, în timp ce Danemarca avertizează că „redeschiderea delicatului acord asupra cadrului financiar multianual nu este o modalitate bună de a avansa”, aceasta riscând să conducă la negocieri îndelungate, notează EFE, citată de Agerpres.
Şi Austria a apreciat că bugetul multianual al Uniunii Europene pentru perioada 2021-2027, aşa cum este el în prezent, ar trebui să fie suficient pentru gestionarea „restructurărilor şi provocărilor bugetare”.
Editor : Liviu Cojan
