Sari la conținut

Ministru maghiar: România poate conta pe susţinerea noastră dacă va fi atacată în Parlamentul European

Avem un raport al Comisiei Europene din care rezultă că Mecanismul de Cooperare şi Verificare rămâne activ în cazul României. Avem o rezoluţie a Parlamentului European în care se subliniază că în România statul de drept are de suferit. Echipa de la „Pașaport diplomatic” a vrut să afle de ce politica Ungariei, criticată chiar mai mult la nivel UE, devine un model de urmat pentru o parte dintre politicienii români. „Dacă va fi vreun fel de atac împotriva României în Parlamentul European, făcut în baza unor opinii părtinitoare sau pe voinţă politică, noi nu vom susţine astfel de atacuri şi România poate conta pe susţinerea noastră şi pe membrii noştri din Parlamentul European cu siguranţă”, a spus ministrul de externe al Ungariei, Peter Szijjarto, într-un interviu realizat de Cristina Cileacu.

Cristina Cileacu: Dle ministru, bine aţi venit la emisiunea Paşaport diplomatic. În mod normal acest interviu ar fi fost făcut de colegul meu Balazs Barabas, în limba maghiară, dar din păcate de data aceasta nu a fost posibil, aşa că ne vom descurca cu limba engleză.

Peter Szijjarto: Voi încerca să fac faţă provocării.

Viziunile politicienilor despre modul în care trebuie să funcţioneze Uniunea Europeană au ajuns să fie ca două linii paralele, care nu se întâlnesc niciodată. Regulile europene, pe care le-au acceptat în momentul aderării la UE toate statele membre, sunt uitate cu desăvârşire de anumiţi lideri, care încearcă să le înlocuiască acum cu propriile teorii autocrate.

Cristina Cileacu: „Nimeni nu are dreptul, cel puţin în familia noastră politică, să atace democraţia liberală şi fundamentele sale.” A fost un discurs recent susţinut de Donald Tusk, şi chiar dacă nu a folosit numele Viktor Orban, dar premierul dvs. este faimos pentru că promovează politicile iliberale. Cum este posibil să fii iliberal şi democrat, în acelaşi timp?

Peter Szijjarto: Trebuie să fii complet conştientă de ceea ce a spus premierul nostru când a folosit această expresie „democraţia iliberală”. Vorbea despre fenomenul pe care noi nu-l vom accepta niciodată, un fenomen prin care liberalii din Europa portretizează de obicei un sistem ca nedemocratic, dacă ei nu câştigă. Este destul de tragic că dacă partidele politice principale şi cei pe care îi susţin ei nu câştigă într-o ţară, atunci aceea nu mai este considerată a fi o democraţie liberală. Când sau dacă, sau în cazul în care un partid pe care îl susţin partidele principale din Europa, câştigă, atunci ţara respectivă este portretizată ca o democraţie. Dar invers, dacă poporul decide altceva, atunci nu mai este portretizată ţara ca o democraţie. El a vrut să atragă atenţia asupra acestui fenomen complet inacceptabil

Cristina Cileacu: Ce vreţi să spuneţi prin „când nu câştigă ei"? Care este exemplul, dacă de pildă statul de drept în ţara dvs nu este chiar stabil.

Peter Szijjarto: De când am câştigat primele alegeri în 2010, de când socialiştii şi liberalii au rămas fără putere în Ungaria, noi am fost ţinta atacurilor constante, cu aceleaşi percepții, că nu avem libertatea de exprimare, nu avem presă liberă, nu avem stat de drept, nu avem libertăţi pentru justiţie şi aşa mai departe. Dar noi am cerut exemple concrete şi nimeni nu a putut să ne dea niciun astfel de exemplu concret în aceste privinţe. Doar aceste percepţii, care mereu s-au dovedit a fi false. Din 2010, am fost atacaţi constant. Apoi, în 2014, am câştigat din nou alegerile, cu două treimi din majoritate şi în 2018, am câştigat iar cu două treimi din majoritate. Deci, ne aşteptăm ca toată lumea, inclusiv instituţiile europene, guvernele altor ţări şi ONG-uri să respecte deciziile poporului ungar. Nu poţi câştiga alegerile de trei ori la rând, cu două treimi din majoritate, din întâmplare. Aceasta este voinţa poporului. Pentru că oamenii consideră care este calea dorită pentru ca ţara să meargă mai departe şi au făcut această decizie într-un mod clar şi toată lumea trebuie să respecte acest lucru. Noi nu am comentat niciodată chestiunile interne din alte ţări. Nu am comentat niciodată deciziile luate de popoarele din ale ţări, le-am respectat întotdeauna. Oricine este ales în România, oricine este ales în Croaţia, în Slovacia, am lucrat împreună cu toţi. Pentru că aceasta este exclusiv decizia popoarelor din alte ţări. Şi să fiu sincer, sunt sătul de aceste încercări care încearcă să intervină în chestiunile interne ale ţării noastre şi considerăm că este foarte nepoliticos şi nedrept că inteligenţa şi plenitudinea poporului ungar sunt mereu puse sub semnul întrebării. Sunt oamenii capabili să ia decizii corecte? Da, sunt.

„După ce am fost la putere timp de 8 ani, oamenii sunt destul de conştienţi de politica pe care o facem.”

Cristina Cileacu: Politicile sunt puse sub semnul întrebării, nu poporul ungar.

Peter Szijjarto: Dar politicile sunt întotdeauna bazate pe deciziile poporului.

Cristina Cileacu: Politicienii sunt aleşi în baza deciziei poporului.

Peter Szijjarto: Nu, îmi pare rău, nu vreau să intru într-o dezbatere cu tine, dar după ce am fost la putere timp de 8 ani, oamenii sunt destul de conştienţi de politica pe care o facem. Cunosc deciziile din ultimii 8 ani, ne cunosc politicile, ne ştiu abordările, ne ştiu principiile şi când au mers la alegeri şi au votat în favoarea partidului nostru în număr record, am avut un rezultat record, deci, despre ce vorbim.

Diplomaţii ungari nu au voie să participe la aniverările zilei naţionale a României. Această regulă a fost impusă de doi ani de ministrul lor de externe, din motive care ţin de interpretarea istorică a momentului Marii Uniri. Dincolo de acest lucru, România şi Ungaria lucrează împreună.

Cristina Cileacu: Vizitele dvs. sunt în mod obişnuit foarte scurte, despre ce este vorba în cazul acesteia, în mod particular?

Peter Szijjarto: Vizitele noastre sunt de obicei foarte scurte, pentru că avem multe obligaţii, aşa că de câte ori Teodor (n.r. Meleşcanu) vine la Budapesta, sau de fiecare dată când vin eu aici, este de obicei o vizită scurtă. Vizita de acum se întâmplă pentru că sunt foarte multe lucruri care vor urma şi care pot fi avantajoase pentru ambele noastre ţări. În primul rând, am agreat ca două puncte de trecere a frontierei să fie deschise nu doar temporar, ci non-stop. Cred că aceasta este o veste bună pentru comunităţile care trăiesc la graniţă. Iniţiativa noastră este să ne extindem la trei, vom vedea care va fi reacţia guvernului vostru, dar avem un acord măcar legat de cele două, ceea ce este bine. Aşa că am crescut numărul de puncte de trece a frontierei. În al doilea rând, vom avea un proiect mare comun, de construire a unei linii ferate de mare viteză între cele două capitale. Noi, guvernul ungar, am alocat deja 3 milioane de euro pentru a termina un studiu de fezabilitate pentru acest proiect şi cred că lipsa unei astfel de infrastructuri de cale ferată în această regiune trebuie să fie ceva de reparat, pentru că este un dezavantaj al acestei regiuni comparativ cu restul Europei.

Ungaria speră să fie extras gazul românesc din Marea Neagră cât mai rapid

Cristina Cileacu: Cu ce bani, dacă pot să vă întrerup?

Peter Szijjarto: Sunt mai multe opţiuni, sunt instituţii financiare europene pentru aşa ceva, sau avem alte opţiuni, după cum ştii, chinezii vor să investească în această regiune foarte mult. De exemplu, acum, Ungaria cooperează cu Serbia şi China pentru a îmbunătăţi calea ferată dintre Budapesta şi Belgrad, care este parţial finanţată de un împrumut de la chinezi, deci este la nivelul competiţiei. Cine ne oferă cele mai bune condiţii, poate fi implicat. Deci este o chestiune de economie şi competiţie şi beneficii financiare, să spunem aşa. Apoi, ar mai fi chestiunea energiei. Ştii că Ungaria depinde mult de Rusia legat de importul de gaz. Şi toate resursele de gaze noi din regiune sunt foarte importante pentru noi. De aceea, sperăm că OMV Petrom şi Exxon Mobile vor putea să îşi încheie deciziile finale pentru investiţii legate de extracţia de gaze din perimetrul Neptun din Marea Neagră cât mai repede cu putinţă, pentru că atunci noi vom putea să cumpărăm gaz din România. Ar fi o ocazie să facem acest lucru. În acest moment, operatorii români şi ungari construiesc infrastructura pentru acest lucru, deci, pentru următorul an va fi o posibilitate fizică de a importa gaz din România, în Ungaria, la o capacitate de 1,75 miliarde de metri cub de gaz anual şi până în 2022, 4,4 miliarde de metri cub de gaz. Va fi deci un nou capitol pentru cooperarea noastră, vom putea adăuga energia la platforma noastră de cooperare şi sper că vom avea succes. În plus, vă pregătiţi pentru preşedinţia Uniunii Europene, i-am spus lui Teodor (n.r. Meleşcanu) că îmi place foarte mult agenda lui pe subiectul extinderii (n.r. Uniunii Europene). Noi avem ţări foarte pro-extindere pentru că înţelegem importanţa integrării Balcanilor de Vest, în UE, aşa că îi voi oferi toată susţinerea ca să reuşească în această privinţă şi sper că vor fi progrese viitoare mai ales în cazul Serbiei şi Albaniei, aşa că aici suntem clar pe aceeaşi pagină. Şi, de fapt, mi-am exprimat aprecierea şi mulţumirea faţă de el, ca unul dintre liderii partidului ALDE, că membrii grupului ALDE din Parlamentul European au votat în favoarea Ungariei când a fost raportul Sargentini şi i-am spus foarte clar că dacă va fi vreun fel de atac împotriva României în Parlamentul European, făcut în baza unor opinii părtinitoare sau pe voinţă politică, noi nu vom susţine astfel de atacuri şi România poate conta pe susţinerea noastră şi pe membrii noştri din Parlamentul European cu siguranţă.

Parlamentul European a votat o rezoluţie care subliniază că statul de drept din România este în pericol. Printre cei care sunt de altă părere şi care au votat împotriva rezoluţiei, au fost şi reprezentanţii Ungariei.

Szijjarto: Nu va fi Est vs. Vest

Cristina Cileacu: Guvernul dvs. deja a susţinut Polonia în acest gen de alegeri. Nu va fi din nou ceva de genul Est versus Vest?

Peter Szijjarto: Nu ar trebui să fie cazul, bineînţeles. Pentru că eu cred că Uniunea Europeană este mai puternică dacă Europa Centrală este parte din ea. Dacă ne uităm la ratele de creştere, de exemplu, atunci noi, central-europenii, inclusiv ţările Vişegrad, cu România, Bulgaria, Slovenia, Croaţia, noi avem rate de creştere mai mari decât media europeană, deci creşterea europeană în viitor va veni din aceste regiuni, este evident. Aici, guvernele noastre reprezintă bun simţ, raţiune şi performanţe economice foarte bune. Aşa că încercările de a divide Uniunea Europeană printr-o linie est-vest, este complet inacceptabilă. Aşa că noi credem că unitatea Uniunii Europene este foarte importantă şi vrem să contribuim la acest lucru, iar între timp, credem că Uniunea Europeană poate fi puternică dacă ţările sale sunt puternice. Conceptul conform căruia ar trebui să fie state membre mai slabe şi un Bruxelles mai puternic, cred că este o direcţie greşită, o fundătură. Fără ţări puternice, fără state membre puternice, nu va fi o Uniune Europeană puternică. Aceasta este dezbaterea de principii între cele două abordări din Uniunea Europeană.

„Aveţi resurse de gaz, vă invidiem din punctul acesta de vedere. De aceea ne dorim să cooperăm cu voi”

Ungaria se conectează cu restul Europei. Construieşte autostrăzi, căi ferate şi caută soluţii de acces la porturile ţărilor vecine. Mai mult, ca să reducă dependenţa de gazul rusesc, Ungaria este interesată de gazele din marea Neagră şi vrea să cumpere de la România. Viktor Orban a decis să oprească construcţia conductei BRUA, (Bulgaria, România, Ungaria, Austria), să rămână la BRU, motivaţia a fost că este suficientă legătura de transport de gaz pe care Ungaria o are deja cu Slovacia.

Cristina Cileacu: Să ne întoarcem puţin la energie. Când vine vorba despre energie şi discutaţi foarte des despre această chestiune, ţara dvs. nu are resurse. Deci care ar fi rolul României în această viziune în care Ungaria este un fel de lider regional informal, România are resurse, BRUA s-a transformat în BRU, deci practic conductele se vor termina în Ungaria.

Peter Szijjarto: Nu, conductele nu se termină în Ungaria, pentru că avem o conexiune directă cu Slovacia, cu sistemul lor de gaz şi astfel gazul poate fi exportat. Deci, dacă România va dori să exporte gaz în Slovacia, în Austria, poate să o facă prin sistemul de conducte ungar, care face o legătură directă între România şi Ungaria, şi Ungaria şi Slovacia. De fapt, noi chiar vrem să cumpărăm gaz din România. Speram să fie o veste bună pentru România, pentru că ar fi foarte bine dacă noi am avea gaz şi cineva ar vrea să cumpere gaz de la noi. Dar situaţia nu este aşa, cum ai spus şi tu, noi nu avem resurse naturale sau sunt foarte limitate şi sunt folosite exclusiv intern. Aveţi o situaţie fericită pentru că aveţi resurse de gaz, vă invidiem din punctul acesta de vedere, să spunem aşa. Dar de aceea ne dorim să cooperăm cu voi, să putem să cumpărăm gaz de la voi, ca să ne diversificăm portofoliul de achiziţii de gaz, pentru că ştii, cu cât ai mai multe surse de la care poţi cumpăra, cu atât mai sigur eşti, aşa că, pentru a fi mai independenţi din acest punct de vedere, ca să putem îmbunătăţi nivelul de securitate energetică, vrem să adăugăm România la ţările de la care putem cumpăra gaz.

Integrarea Balcanilor de Vest

Integrarea ţărilor din Balcanii de Vest în Uniunea Europeană şi aderarea lor la NATO ar însemna stabilitate şi securitate pentru Europa. Asupra acestui fapt s-a căzut deja de acord la nivelul UE.

Cristina Cileacu: În aceeaşi viziune de lider informal al regiunii, Ungaria, cum aţi spus, susţine ţările din Balcanii de Vest să devină membre UE, lucru firesc, sunt ţări europene. Am o întrebare legată de religia unora dintre cetăţenii acestor ţări. Sunt musulmani. Premierul dvs are un fel de a vorbi despre musulmani. În primul rând, el spune uneori că apără Europa de o invazie a musulmanilor, ca o referire la refugiaţii care au intrat în 2015 în Europa, în al doilea rând, el vrea o Europă creştină. Deci, cum aceste două declaraţii funcţionează în tandem cu susţinerea pe care Ungaria o oferă ţărilor din Balcanii de Vest să devină membre UE?

Peter Szijjarto: Europa este creştină. Noi vrem să păstrăm acest lucru. Şi să fiu sincer sunt şocat că sunt păreri care se întreabă dacă Europa ar trebui să fie sau nu creştină. Pentru că Europa, Uniunea Europeană însăşi, sunt construite practic pe valori creştin-democratice. Europa a fost mereu un continent creştin.

Cristina Cileacu: Dar Europa are de asemenea şi cetăţeni musulmani.

Peter Szijjarto: Dar nu suntem dispuşi să renunţăm la acest lucru. Nu acceptăm ca cineva să ne forţeze să renunţăm la istoria naţională şi culturală, moştenire, religie...

Cristina Cileacu: Dar cine cere aceste lucruri?

Peter Szijjarto: Uită-te la dezbaterile din UE.

Cristina Cileacu: Nimeni nu va cerut să renunţaţi la religia dvs, de pildă.

Peter Szijjarto: Nu este aşa. Uită-te la dezbateri. Dacă vorbeşti despre creştinism, eşti imediat stigmatizat. Sunt multe abordări în vestul Europei care ar vrea să ducă la o Uniune Europeană care să fie post-naţională şi post-creştină. Şi noi nu acceptăm aşa ceva. Noi vrem o Uniune Europeană puternică, bazată pe ţări puternice, bazată pe valori creştine. Respectăm că sunt şi alte religii, respectăm grupurile care au alte religii, dar nu vom accepta niciodată ca noi să renunţăm la valorile noastre, la...

„Am pus crucea în cele mai frumoase locuri din ministerul de externe din Budapesta”

Cristina Cileacu: Dar cine vă cere acest lucru?

Peter Szijjarto: Să îţi dau un exemplu.

Cristina Cileacu: Vă rog.

Peter Szijjarto: Ştii despre decizia luată la nivel înalt în Franţa, conform căreia crucea ar trebui să fie îndepărtată de pe o statuie a Papei Ioan Paul al II-lea, dintr-un spaţiu public? Ştii despre deciziile din ţările vestice conform cărora crucile ar trebui îndepărtate din instituţiile publice, din şcoli? Dar de ce ar trebui să îndepărtăm simbolurile religioase? Cum este posibil ca cineva să fie forţat să îndepărteze simbolurile religiei creştine. Ştii ce am făcut? Am pus crucea în cele mai frumoase locuri din ministerul de externe din Budapesta. Pentru mine este importantă nevoia de libertate de a-ţi practica religia, să te comporţi conform religiei tale şi să nu fii forţat de nimeni să renunţi la ea şi să o uiţi.

Cristina Cileacu: Dar acest lucru nu înseamnă că vor fi înlocuite cu simboluri musulmane.

Peter Szijjarto: Dar întrebarea mea este de ce trebuie să le îndepărtăm pe ale noastre?

Cristina Cileacu: Şi dacă discutăm despre aşa-numita invazie musulmană în Europa, sunt cuvintele premierului dvs, criza refugiaţilor este terminată, acum avem o problemă de rezolvat, dar nu mai este o criză în acest moment. Oamenii nu mai vin în valuri mari în Europa, acum. Cum se face că Ungaria are aceeaşi linie a discursului?

Peter Szijjarto: Din păcate nu pot fi de acord cu evaluarea ta, pentru că sunt destul de sigur că ai văzut imaginile din Bosnia, sunt mii de oameni care vor să treacă graniţa dintre Bosnia şi Croaţia.

Cristina Cileacu: Dar sunt acolo de câţiva ani.

Peter Szijjarto: Şi vor să treacă graniţa şi acest lucru este complet ilegal, pentru că nu este permis să violezi nicio graniţă. Sunt 30-35 de milioane de oameni, conform celor mai conservatoare estimări, în Orientul Mijlociu şi regiunile din Nordul Africii, care pot decide oricând să vină în Europa.

Problema a dispărut, discursul a rămas

Cristina Cileacu: Ce spun este că nu mai vorbim despre o criză, ci despre o problemă.

Peter Szijjarto: Ba este, este o criză pentru că în cazul nostru, la graniţa sudică, sunt zeci de tentative săptămânal, de a trece graniţa.

Cristina Cileacu: Acei oameni sunt acolo din 2015. Sunt prinşi acolo.

Peter Szijjarto: Da, dar întrebarea mea este cum poţi considera refugiat pe cineva care trece prin şase ţări sigure, care trece ilegal şase graniţe, cum îi poţi considera refugiaţi? Care este motivul, ce fel de drept internaţional face posibil ca cineva să încalce o frontieră între două ţări sigure? Migraţia masivă din 2015 în Ungaria a venit din Serbia şi din Croaţia. Două ţări paşnice.

Cristina Cileacu: Pentru că ei vor o viaţă mai bună şi vor să meargă...acestea sunt ţări de tranzit.

Peter Szijjarto: Şi unde ar vrea să meargă?

Cristina Cileacu: Spre vestul Europei.

Peter Szijjarto: Dar îmi poţi arăta, nu tu, poate cineva să arate un capitol din legile internaţionale, care să spună că dacă vrei o viaţă mai bună ai voie să treci ilegal peste graniţe? Pentru că nu există aşa ceva în legile internaţionale.

Cristina Cileacu: Sunt de acord cu dvs că nu este o lege internaţională, dar oamenii sunt oameni şi este normal să dorească o viaţă decentă.

Peter Szijjarto: Ce ar trebui să facem? Să ducem ajutorul unde este nevoie, cât mai aproape de casele acestor oameni, pe cât este posibil. Pentru că dacă vom fi în stare să-i tratăm cum trebuie aproape de casele lor, să ajutăm ţările din jurul zonelor cu probleme astfel încât atunci când conflictele care-i fac pe oameni să plece se încheie, ei se pot întoarce acasă.

Alegerile europarlamentare nu mai sunt plictisitoare

Cristina Cileacu: Cum am spus, aceasta este o altă problemă pe care o avem de rezolvat. Aş vrea să închei cu o întrebare despre alegerile europarlamentare de anul viitor. Ce fel de Europă vrea Ungaria, de anul viitor?

Peter Szijjarto: Ai dreptate, acestea ar putea fi cele mai interesante alegeri europarlamentare de până acum. Alegerile europarlamentare sunt...

Cristina Cileacu: Sunt plictisitoare.

Peter Szijjarto: Da, erau plictisitoare până acum, cu o prezenţă scăzută la urne în toate ţările europene, dar acum, va fi ceva foarte interesant pentru că este o dezbatere uriaşă despre viitorul Europei şi nu ar trebui să fim surprinşi de faptul că este o dezbatere intensă, pentru că sunt provocări istorice în faţa Uniunii Europene, vorbesc despre Brexit, despre chestiuni energetice, războiul din Ucraina, terorism, migraţie, deci cu adevărat provocări istorice. Acum, cetăţenii europeni au şansa să îşi exprime preferinţele despre felul în care UE va răspunde acestor chestiuni. Abordarea noastră este că se poate răspunde numai într-o manieră reuşită la aceste probleme, dacă vor fi ţări puternice în UE, care pot lua decizii bune.

Etichete: raportul mcv , pasaport diplomatic digi24 , romania criticata justitie , interviu digi24 peter szijjarto , ungaria apara romania parlamentul european

Pe aceeași temă
Confidenţialitatea ta este importantă pentru noi. Vrem să fim transparenţi și să îţi oferim posibilitatea să accepţi cookie-urile în funcţie de preferinţele tale.
De ce cookie-uri? Le utilizăm pentru a optimiza funcţionalitatea site-ului web, a îmbunătăţi experienţa de navigare, a se integra cu reţele de socializare şi a afişa reclame relevante pentru interesele tale. Prin clic pe butonul "DA, ACCEPT" accepţi utilizarea modulelor cookie. Îţi poţi totodată schimba preferinţele privind modulele cookie.
Da, accept
Modific setările
Alegerea dumneavoastră privind modulele cookie de pe acest site
Aceste cookies sunt strict necesare pentru funcţionarea site-ului și nu necesită acordul vizitatorilor site-ului, fiind activate automat.
- Afișarea secţiunilor site-ului - Reţinerea preferinţelor personale (inclusiv în ceea ce privește cookie-urile) - Reţinerea datelor de logare (cu excepţia logării printr-o platformă terţă, vezi mai jos) - Dacă este cazul, reţinerea coșului de cumpărături și reţinerea progresului unei comenzi
Companie Domeniu Politica de confidenţialitate
RCS&RDS S.A. digi24.ro Vezi politica de confidenţialitate
prv_level, civicCookieControl, m2digi24ro, stickyCookie
Google Analytics google.com Vezi politica de confidenţialitate
_ga, _gid, _gat, AMP_TOKEN, _gac_<property-id>, __utma, __utm, __utmb, __utmc, __utmz, __utmv
CXENSE cxense.com Vezi politica de confidenţialitate
cX_S, cX_P, gcks, gckp, _cX_segmentInfo, cX_T
Google IDE google.com Vezi politica de confidenţialitate
IDE
Vă rugăm să alegeţi care dintre fişierele cookie de mai jos nu doriţi să fie utilizate în ce vă priveşte.
Aceste module cookie ne permit să analizăm modul de folosire a paginii web, putând astfel să ne adaptăm necesității userului prin îmbunătățirea permanentă a website-ului nostru.
- Analiza traficului pe site: câţi vizitatori, din ce arie geografică, de pe ce terminal, cu ce browser, etc, ne vizitează - A/B testing pentru optimizarea layoutului site-ului - Analiza perioadei de timp petrecute de fiecare vizitator pe paginile noastre web - Solicitarea de feedback despre anumite părţi ale site-ului
Companie Domeniu Politica de confidenţialitate
CrazyEgg crazyegg.com Vezi politica de confidenţialitate
ce2ab, ce_login, ceac, sid, _ceir, is_returning, _CEFT, ceg.s, ceg.u, __ar_v4, __distillery, __zlcmid, __zprivacy, _ga, _gat, ki_r, ki_s, ki_t, ki_u, km_ai, km_lv, km_ni, km_uq, km_vs, kvcd, optimizelyBuckets, optimizelyEndUserId, optimizelyPendingLogEvents, optimizelySegments
CXENSE cxense.com Vezi politica de confidenţialitate
cx_profile_timeout, cx_profile_data
Aceste module cookie vă permit să vă conectaţi la reţelele de socializare preferate și să interacţionaţi cu alţi utilizatori.
- Interacţiuni social media (like & share) - Posibilitatea de a te loga în cont folosind o platformă terţă (Facebook, Google, etc) - Rularea conţinutului din platforme terţe (youtube, soundcloud, etc)
Companie Domeniu Politica de confidenţialitate
Facebook facebook.com Vezi politica de confidenţialitate
a11y, act, csm, P, presence, s, x-referer, xs, dpr, datr, fr, c_user
Youtube youtube.com Vezi politica de confidenţialitate
GED_PLAYLIST_ACTIVITY,APISID, GEUP, HSID, LOGIN_INFO, NID, PREF, SAPISID, SID, SSID, SIDCC, T9S2P.resume, VISITOR_INFO1_LIVE, YSC, dkv, s_gl, wide
Twitter twitter.com Vezi politica de confidenţialitate
_twitter_sess, auth_token, lang, twid, eu_cn, personalization_id, syndication_guest_id, tfw_exp
Aceste module cookie sunt folosite de noi și alte entităţi pentru a vă oferi publicitate relevantă intereselor dumneavoastră, atât în cadrul site-ului nostru, cât și în afara acestuia.
- Oferirea de publicitate în site adaptată concluziilor pe care le tragem despre tine în funcţie de istoricul navigării tale în site și, în unele cazuri, în funcţie de profilul pe care îl creăm despre tine. Facem acest lucru pentru a menţine site-ul profitabil, în așa fel încât să nu percepem o taxă de accesare a site-ului de la cei care îl vizitează. - Chiar dacă astfel de module cookie nu sunt utilizate, te rugăm să reţii că ţi se vor afişa reclame pe site-ul nostru, dar acestea nu vor fi adaptate intereselor tale. Aceste reclame pot să fie adaptate în funcţie de conţinutul paginii.
Companie Domeniu Politica de confidenţialitate
Google DFP google.com Vezi politica de confidenţialitate
__gads, id, NID, SID, ANID, IDE, DSID, FLC, AID, TAID, exchange_uid, uid, _ssum, test_cookie, 1P_JAR, APISID, evid_0046, evid_0046-synced
Trimite
Vezi aici politica noastră de cookie-uri și de prelucrare a datelor tale