Sari la conținut

Polonia riscă să rămână fără drept de vot în UE, săptămâna viitoare

Premierul polonez, Mateusz Morawiecki, se aşteaptă la declanşarea, săptămâna viitoare, contra ţării sale a celei mai dure proceduri de sancţiuni posibile în cadrul Uniunii Europene, din cauza controversatelor reforme judiciare, informează Agerpres.

European Council Leaders Meet in Brussels

Mateusz Morawiecki / FOTO: Gulliver/Getty Images

Comisia Europeană „va activa probabil” contra Poloniei, miercurea viitoare, articolul 7 al Tratatului UE, a spus Morawiecki, în marja summitului european de la Bruxelles.
„Desigur este de competenţa lor. Dar, între începutul unei astfel de proceduri injuste în ceea ce ne priveşte şi finalul acesteia, vom vorbi cu siguranţă, în mai multe rânduri, cu partenerii noştri”, a adăugat premierul polonez.

Comisia Europeană, aminteşte AFP, a ameninţat de mai multe ori Polonia cu activarea faimosului articol 7 al Tratatului UE, din cauza reformelor acestei ţări în privinţa justiţiei, care reprezintă, potrivit Bruxelles-ului, o ameninţare sistemică la adresa statului de drept.

Niciodată utilizată până în prezent, această procedură este uneori considerată ca „arma nucleară” din rândul sancţiunilor posibile împotriva unui stat membru, căci ea poate avea ca rezultat, la capătul a mai multor etape, o suspendare a dreptului de vot al unei ţări în cadrul Consiliului European, organism care reuneşte cele 28 de state membre.

Președintele Andrzej Duda, aliat al PiS, a avut confruntări cu partidul după ce s-a opus schimbărilor, atunci când a spus că proiectele de lege conferă prea multă putere unui singur partid și ministrului justiției.

Însă redactarea amendamentelor s-a făcut în secret, iar schimbările au fost criticate de ONU și Comisia Europeană, care spun că acestea ar putea dăuna sistemului judiciar al Poloniei.

La 26 iulie, Comisia Europeană a anunțat că lansează o acțiune juridică împotriva Poloniei cu privire la una dintre reformele din sistemul său judiciar și că Varșovia are la dispoziție o lună pentru a pune capăt amenințării sistemice” pentru statul de drept și a informa Comisia despre măsurile luate.

„Demersurile legislative al căror obiectiv principal este de a reforma sistemul judiciar rămân conforme cu standardele europene și răspund așteptărilor crescânde pe care populația le are de ani buni față de acest domeniu. De asemenea, dubiile Comisiei Europene rămân fără temei”, a comunicat, ulterior, guvernul de la Varșovia.

Îngrijorările Comisiei de la Veneția

Prevederea în baza căreia cei 15 membri ai Consiliului Superior al Magistraturii vor fi înlocuiți de noi judecători aleși direct de parlament poate conduce la o politizare a acestui organism, estimează experții Comisiei de la Veneția, potrivit Agerpres.

Un alt motiv de îngrijorare este în opinia acestora și crearea a două noi camere ale Curții Supreme, care vor fi alcătuite din judecători ce urmează să fie desemnați și care vor avea puteri speciale.

De asemenea, posibilitatea ce ar fi oferită Curții Supreme de a revizui, cu efect retroactiv, orice verdict dat după anul 1997 pune în pericol stabilitatea sistemului judiciar, mai atrag atenția experții respectivei comisii a Consiliului Europei, ei dezaprobând și prevederea ce reduce vârsta obligatorie de pensionare a membrilor Curții Supreme, ea implicând pensionarea actualei președinte a acesteia.

Aceiași experți cer anularea comasării funcțiilor de ministru al justiției și de procuror general, comasare deja în vigoare în urma unui act normativ adoptat anul trecut și criticat încă de atunci de Comisia de la Veneția.