Marea Arctică, de pe care gheaţa dispare sub efectul încălzirii climei, contribuie în mod direct la ninsorile abundente din Europa, cum ar fi episodul glacial supranumit ''Bestia din Est''. Oamenii de știință au descoperit că acest fenomen a dus la apariția valurilor de frig de pe continent.
Potrivit unui studiu publicat joi în revista Nature Geoscience, aceste furtuni de zăpadă excepţionale au fost o consecinţa directă a apelor "anormal de calde" din Marea Barents, 60% din suprafaţa căreia a rămas fără gheaţa marină cu câteva săptămâni înainte de acest eveniment supranumit "Bestia din Est" în Marea Britanie, "tunul de zăpadă" în Suedia sau fenomenul "Moscova-Paris" în Franţa, notează Agerpres.
Studiul a pornit de la evenimentele care au paralizat o mare parte din nordul Europei în februarie şi martie 2018 și a provocat daune de peste un miliard de euro pe zi doar în Regatul Unit.
Citește și: Povestea „Bestiei din Est”. Cum s-au inversat cele două vortexuri polare și la ce să ne așteptăm în privința vremii
Odată cu încălzirea Arcticii, mai rapidă decât în restul planetei, vortexul polar - o zonă de aer rece şi presiune scăzută tipică polilor în timpul anotimpurilor reci - manifestă o tendinţă mai mare de deplasare spre sud.
"Ceea ce am constatat este că banchiza este într-adevăr un înveliş deasupra oceanului", a explicat autoarea principală a studiului, Hannah Bailey, de la Universitatea din Oulu, Finlanda.
"Odată cu dispariţia sa pe termen lung pe teritoriul Arcticii începând cu anii 1970, mai multă umiditate pătrunde în atmosferă în timpul iernii, ceea ce are un impact direct asupra vremii din sud, provocând episoade extreme de ninsoare", a adăugat ea.
Citește și: VIDEO „Bestia din Est” a dat peste cap transporturile, dar a adus bucuria pierdută a iernii.
140 de gigatone de apă s-au evaporat din mare, adică 88% din umiditatea care a căzut sub formă de zăpadă peste Europa
Cercetătorii au măsurat în timp real izotopii conţinuţi în vaporii de apă din atmosferă în perioada premergătoare episodului din 2018 - pentru că izotopii conţinuţi în vaporii de apă rezultată din zăpada topită sunt diferiţi de cei din mare, ei au putut să cuantifice exact cât exces de umiditate a fost eliberat din Marea Barents în acea perioadă.
Astfel, aproximativ 140 de gigatone de apă s-au evaporat din mare, reprezentând 88% din umiditatea care a căzut sub formă de zăpadă peste Europa, conform calculelor oamenilor de ştiinţă.
Studiul concluzionează că, în cazul în care tendinţele actuale de încălzire continuă, Marea Barents care rămâne fără gheaţă va reprezenta o sursă majoră de umiditate pentru Europa continentală, provocând ploi sau căderi de zăpadă abundente, cu impact asupra infrastructurii şi traficului.
"Va însemna întreruperi în aprovizionarea cu alimente şi combustibil, distrugerea culturilor...", a atras atenţia Jeffrey Welker de la Universitatea din Alaska din oraşul american Anchorage.
"Poate părea contraintuitiv" faptul că oceanul din regiunea Polului Nord care se încălzeşte provoacă mai multă zăpadă în Europa, "însă natura este complexă, iar ceea ce se întâmplă în Arctica nu rămâne în Arctica", a precizat Hannah Bailey.
Editor : A.A.
