Din ce zonă de la periferia Europei provine, de fapt, vinul. Concluziile inedite ale unei analize arheologice

Originile viticulturii datează de acum 8.000 de ani, cu aproape zece secole mai devreme decât era estimat, au concluzionat cercetătorii după ce au analizat resturile descoperite în vase de ceramică neolitică din Georgia, în sudul Munţilor Caucaz, informează AFP, preluat de News.ro. 

Cele mai vechi indicii chimice ale producţiei de vin datau până acum de 5.400 - 5.000 de ani înainte de epoca creştină în Munţii Zagros din Iran, au precizat cercetătorii, a căror descoperire a fost publicată luni în raportul Academiei Americane de Ştiinţă (PNAS). 

Descoperirea lor se bazează pe două situri bogate în ceramică de la începutul Neoliticului, datând din anii 8.100 şi 6.600, Gadachrili Gora şi Shulaveris Gora, situate la 50 de kilometri de Tbilisi. 

Analiza rezidurilor regăsite în opt borcane vechi de mai multe milenii a dezvăluit prezenţa acidului tartric, substanţă chimică prezentă în struguri şi vin. Alţi trei acizi - malic, succinic şi citric, legate de viticultură - au fost deasemenea detectaţi. 

„Studiul nostru sugerează că viticultura era principalul mod de viaţă neolitic, care a stat la baza naşterii agriculturii, ce s-a răspândit în Caucaz” şi mai departe în sudul Irakului, în Siria şi în Turcia, a punctat profesorul Stephen Batiuk, de la Centrul de Arheologie al Universităţii din Toronto. 

Podgoriile de viţă-de-vie din Eurasia, care produc astăzi 99,9% vin în toată lumea, sunt originare din Caucaz, potrivit lui Patrice This, director la Institutul Naţional Francez de Cercetare Agronomică (INRA).

„Versiunea adaptată a strugurelui pentru producţia de vin de masă numără astăzi peste 10.000 de soiuri în lume”, a precizat This, dintre care mai mult de 500 provin numai din Georgia. 

Potrivit cercetătorilor, combinaţia de date arheologice, chimice, botanice, climatice arată că varietatea butucilor de vie era din belşug în jurul celor două situri de excavare din Georgia. 

În Neolitic, climatul era asemănător celui din regiunile viticole de astăzi din Italia şi din sudul Franţei. 

Cea mai mare parte a soiurilor de viţei-de-vie clasică aparţine acestui spaţiu: cabernet sauvignon, chardonnay, shiraz, merlot, grenache, mourvedre, riesling. 

Oamenii de ştiinţă au explicat că în societăţile vechi a bea şi a oferi vin făcea parte din aproape toate aspectele vieţii cotidiene.