Natura de pe o suprafață egală cu cea a Chinei ar trebui restaurată pentru a îndeplini angajamentele climatice, susține Organizația Națiunilor Unite, care spune că refacerea ecosistemelor trebuie realizată „cu toată ambiția cursei spațiale.”
Eforturile de conservare existente sunt insuficiente pentru a preveni pierderea pe scară largă a biodiversității și prăbușirea ecosistemelor, a avertizat ONU, la lansarea programului „Un deceniu pentru refacerea ecosistemelor”.
Guvernele trebuie să-și asume angajamentul de a restabili cel puțin 1 miliard de hectare de teren până în 2030 și să facă un angajament similar pentru oceane, potrivit raportului Programului ONU de mediu (UNEP) și al Organizației pentru Alimentație și Agricultură (FAO), scrie The Guardian.
Oamenii folosesc de 1,6 ori resursele pe care natura le poate reînnoi în fiecare an, iar ONU atrage atenția că pe termen scurt câștigurile economice sunt prioritare față de sănătatea planetei.
„Restaurarea trebuie privită ca o investiție în infrastructură pentru bunăstarea unei țări. Avem nevoie de imaginație ”, a spus Tim Christophersen, coordonatorul raportului ONU.
„Pentru mulți, refacerea unui miliard de hectare este puțin abstractă. Avem decenii de experiență în ceea ce privește modul în care ar putea funcționa, dar niciodată la scara despre care vorbim. Avem însă programe spațiale și arme nucleare - este posibil”, a spus Christophersen.
Jumătate din PIB-ul lumii depinde de natură, iar degradarea ecosistemelor afectează deja aproximativ 40% din populația lumii, amenințând sănătatea, mijloacele de trai și securitatea alimentară.
Raportul menționează că, în timp ce știința restaurării este la început, practicile agricole durabile sunt deja bine înțelese și pot fi extinse. ONU a declarat că va colabora cu guvernele pentru a evidenția proiectele emblematice de restaurare.
„Acest tip de restaurare la scară largă nu s-a făcut foarte des. Există câteva exemple în China și cu pădurea tropicală din Brazilia, dar la scara de care avem nevoie acum, există foarte puține exemple”, a spus Christophersen. „Sunt investiții care au uneori o complexitate similară cu proiectele mari de infrastructură.”
Christophersen a declarat că în următorii ani sunt așteptate mai multe inițiative precum Marele Zid Verde din Africa, care își propune să restabilească 100 de hectare de teren degradat până în 2030 pentru a combate deșertificarea.
Autorii raportului au spus că trebuie învățate lecții din greșelile anterioare, iar țările au nevoie de ajutor pentru a găsi soluții care să se potrivească geografiei și climatului lor.
În februarie, o analiză cerută de guvernul britanic asupra efectului activității economice umane asupra ecosistemelor care susțin viața a constatat că dezvoltarea a avut un „cost devastator” pentru lumea naturală. Condusă de prof. Sir Partha Dasgupta, economist al Universității Cambridge, analiza a concluzionat că este necesară o schimbare radicală a producției, consumului, finanțelor și educației.
Editor : R.K.
