Live

Opinie separată (Livia Stanciu): Nu s-a putut stabili o depăşire a competenţelor preşedintelui în procedura de revocare

Data publicării:

Ministrul justiţiei nu reprezintă o autoritate publică constituțională în sensul articolului 146 lit.e) din Constituție și deci nu poate fi parte într-un conflict juridic de natură constituțională, iar Guvernul nu are însă nici o competență, nici o atribuție în ceea ce privește cariera magistraților, arată judecătorul Livia Stanciu în opinia separată la motivarea deciziei CCR privind revocarea şefei DNA.

Livia Stanciu precizează că nu s-a putut stabili o depășire din partea președintelui a limitelor de competență legală în procedura de revocare a şefului DNA. În plus, nu s-a putut stabili o imixtiune a Președintelui României în competențele celorlalte instituții, mai spune judecătorul.

Punctele principale din opinia separată argumentată de Livia Stanciu:

"Considerăm că instanța de contencios constituțional ar fi trebuit să constate că în cauză nu a existat un conflict juridic de natură constituțională între Ministrul Justiției, pe de o parte, și Președintele României, pe de altă parte, în principal, și între Guvernul României și Președintele României, în subsidiar, generat – așa cum au susținut
autorii sesizării – de refuzul Președintelui României de a da curs propunerii de revocare din funcție a Procurorului-șef al Direcției Naționale Anticorupție, deoarece:
 
- Ministrul Justiției nu reprezintă o autoritate publică constituțională în sensul articolului 146 lit.e) din Constituția României și deci nu poate fi parte într-un conflict juridic de natură constituțională;

- Guvernul României, deși poate avea calitatea de parte într-un conflict juridic de natură constituțională, reprezentând o autoritate publică constituțională, în sensul art.146 lit.e) din Legea fundamentală, nu are însă nici o competență, nici o atribuție – nici de rang constituțional și nici de rang legal – în ceea ce privește cariera magistraților, astfel că nu se poate constata că Președintele României și-ar fi arogat, competențe care potrivit Constituției să aparțină Guvernului sub acest aspect, deci nu se poate pune în discuție existența unui conflict juridic de natură constituțională între aceste două autorități publice;

- în cadrul procedurii de revocare a Procurorului-șef al Direcției Naționale Anticorupție (DNA), Președintele României a pronunțat o hotărâre, în sensul nerevocării din funcție a acestuia, încheind, finalizând practic procedura declanșată de Ministrul Justiției, astfel că nu poate fi pusă în discuție problema creării de către Președinele statului a unui blocaj instituțional;

- nu s-a putut stabili o depășire din partea Președintelui României a limitelor de competență pe care legea i le conferă în procedura de revocare a Procurorului-șef al Direcției Naționale Anticorupție, doamna Laura Codruța Kovesi;

-nu s-a putut stabili o imixtiune a Președintelui României în competențele celorlalte instituții implicate în procedura de revocare a Procurorului-șef DNA, respectiv în competențele Ministrului Justiției și ale Consiliului Superior al Magistraturii;

- nu s-a putut stabili o încălcare a principiului cooperării loiale între autorități din partea Președintelui României."
 

Descarcă aplicația Digi24 și află cele mai importante știri ale zilei

Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News

Top citite

Digi Sport

FOTO Mădălina Ghenea a făcut anunțul, după ce a fost văzută de mai multe ori în compania aceluiași bărbat

Descarcă aplicația Digi Sport

Recomandările redacției

Ultimele știri

Citește mai multe

Te-ar putea interesa și

Ce venituri și pensii speciale au judecătorii CCR. În mâinile lor stă decizia de impozitare, sau nu, a acestora

Opinie separată la CCR: În condiţiile destrămării coaliţiei, remanierea, fără acordul Parlamentului, ar fi fost prin fraudă la lege

Opinia separată a Liviei Stanciu la decizia CCR privind interceptările SRI

Opinie separată. A treia lege a Justiției, integral neconstituțională

Partenerii noștri