Europa se pregătește pentru o criză energetică de durată. Oficial european: Factura la combustibili a crescut cu peste 24 mld. euro
Criza energetică provocată de conflictul din Orientul Mijlociu se resimte tot mai puternic în Europa, atât în facturile populației, cât și în costurile companiilor. Comisarul european pentru Energie, Dan Jørgensen, avertizează că impactul va continua și în lunile următoare, pe fondul incertitudinilor geopolitice și al presiunii asupra piețelor.
De la izbucnirea conflictului din Orientul Mijlociu, pe 28 februarie, piețele globale de energie și materii prime au fost puternic afectate. Închiderea Strâmtorii Ormuz și atacurile asupra infrastructurii energetice au dus la creșteri bruște ale prețurilor la petrol și la perturbări majore ale fluxurilor comerciale dintre Orientul Mijlociu și Uniunea Europeană.
„De la începutul conflictului din Orientul Mijlociu, factura noastră pentru importurile de combustibili fosili a crescut cu peste 24 de miliarde de euro. Asta înseamnă peste 500 de milioane de euro pe zi. Aceste costuri se resimt deja, aici și acum, în gospodării și în companii din întreaga Europă. Dar impactul real al acestei crize este pe termen lung. Este în evoluție. Este imprevizibil.
Și aici este important să fim clari cu cetățenii noștri. Lunile următoare vor fi pline de incertitudini. Criza va afecta diferit statele membre. Cum nu putem prevedea totul, trebuie să fim pregătiți pentru orice”, a declarat oficialul european miercuri, 22 aprilie, într-o conferință de presă.
Măsuri pentru securizarea aprovizionării
Pentru a limita efectele crizei, Comisia Europeană mizează pe o coordonare mai strânsă între statele membre, în special în ceea ce privește stocurile de gaze și aprovizionarea cu combustibili.
Acesta a adăugat că Bruxelles-ul analizează inclusiv maximizarea capacității de rafinare și eventuale ajustări ale regulilor privind stocurile strategice.
„Pentru că acțiunea comună la nivel european ne poate proteja de cele mai grave efecte ale acestei crize. Vom colabora cu statele membre pentru a reumple stocurile de gaze la timp pentru iarna viitoare, fără a pune presiune inutilă pe piețe. De asemenea, vom intensifica măsurile pentru a ne asigura că aprovizionarea cu combustibili, inclusiv pentru aviație, este adecvată în întreaga Uniune.
Știu că acesta este un motiv de îngrijorare pentru mulți, mai ales în contextul apropierii verii. Vom coordona mai bine eforturile pentru a securiza aprovizionarea. Vom încerca să maximizăm capacitatea existentă de rafinare în Europa și vom analiza regulile privind stocurile strategice și de urgență, pentru a vedea dacă se pot lua măsuri suplimentare”, a mai declarat Jørgensen.
Sprijin pentru populație și industrie
În paralel, statele membre sunt încurajate să utilizeze instrumentele existente pentru a proteja consumatorii și sectoarele vulnerabile.
„În ceea ce privește protejarea consumatorilor de creșterile de prețuri, statele membre au deja instrumentele necesare. Rolul Uniunii Europene este să sprijine, să coordoneze și să accelereze aceste măsuri, astfel încât impactul lor să fie cât mai mare.
Punem la dispoziția statelor membre bune practici și soluții eficiente pentru protejarea cetățenilor și a sectoarelor cele mai expuse. Vouchere pentru energie pentru gospodăriile cu venituri reduse. Sprijin financiar pentru produse eficiente energetic. Campanii naționale pentru promovarea eficienței energetice. Astfel de măsuri concrete pot face diferența”, a mai declarat el.
Tranziția energetică, accelerată de criză
Jørgensen consideră că actuala criză trebuie să devină un punct de cotitură pentru reducerea dependenței de combustibilii fosili. Exemplele invocate includ programe de sprijin pentru înlocuirea centralelor pe combustibili fosili, stimulente pentru pompe de căldură sau scheme de leasing pentru vehicule electrice.
„Această criză trebuie să fie un semnal de alarmă și un punct de cotitură pentru Europa. Este momentul să reducem dependența de combustibili fosili și să trecem la autonomie energetică bazată pe surse curate. (...) Este momentul să eliminăm combustibilii fosili din producția de energie electrică și să electrificăm industria, transporturile, sistemele de încălzire și clădirile din Europa. Trebuie să ne unim eforturile pentru a dezvolta mai multe proiecte de energie regenerabilă și curată. Trebuie să ne consolidăm infrastructura: mai multe interconectări, capacități de stocare și flexibilitate.”
Creșterea investițiilor
Comisia Europeană vrea, de asemenea, să accelereze electrificarea economiei și investițiile în energie curată.
Oficialul a anunțat organizarea unui summit dedicat investițiilor în energie curată, menit să atragă capital privat și să accelereze proiectele strategice.
„Este esențial să stimulăm investițiile în tranziția energetică. Asta înseamnă mobilizarea tuturor surselor de finanțare: europene, naționale și private. Statelor membre le transmit: există resurse disponibile.
Acolo unde este relevant, aceste fonduri pot fi redirecționate către proiecte energetice cu impact rapid și concret. Vom organiza un summit dedicat investițiilor în energie curată, care va reuni investitori, dezvoltatori și instituții publice, pentru a transforma ambițiile în acțiuni.
Obiectivul este mobilizarea investițiilor private necesare pentru soluții imediate și transformative. Prin investiții în energie curată și electrificare, putem genera mai multe resurse pentru economie. În 2024, Europa a cheltuit aproximativ 375 de miliarde de euro pe importuri de combustibili fosili. Pe viitor, în loc să cumpărăm energie din exterior, să o consumăm și apoi să o cumpărăm din nou, trebuie să producem propria energie curată, aici, în Europa”, a conchis Jørgensen.
Editor : Redacția Digi Economic
Descarcă aplicația Digi24 și află cele mai importante știri ale zilei
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News