Ce înseamnă pentru România cel mai mare deficit bugetar din UE. Economist: Arată o realitate fiscală tensionată
Datele publicate pe 22 aprilie de Oficiul European de Statistică (Eurostat) au plasat România pentru al doilea an consecutiv în fruntea clasamentului în ceea ce privește deficitul bugetar, în pofida progreselor realizate în vederea diminuării acestui indicator.
Deficitul bugetar a scăzut de la 9,3% din PIB în 2024 la 7,9% din PIB în 2025, o corecţie de 1,4 puncte procentuale. Cu toate acestea, reformele întreprinse nu au fost suficiente pentru a redresa situația, iar astfel România are în continuare cel mai mare deficit bugetar din Uniunea Europeană.
„Datele recente publicate de Eurostat confirmă o realitate fiscală tensionată: România înregistrează cel mai mare deficit bugetar din Uniunea Europeană în 2025. Într-un limbaj simplu, statul cheltuiește mult mai mult decât încasează, iar această diferență este acoperită prin împrumuturi care devin din ce în ce mai scumpe pe zi ce trece”, explică economistul Claudiu Trandafir, pentru DigiEconomic.
RECOMANDAREA NOASTRĂ
Hidroelectrica crește prețul energiei cu peste 7%. Cât va costa un kWh din octombrie
Impactul în noul context geopolitic
Repercusiunile blocajului creat de războiul iranian asupra piețelor energetice globale prin întreruperea aprovizionării s-au resimțit până în România.
„Într-un mediu marcat de instabilitate și creșteri explozive de prețuri, un deficit masiv funcționează ca o vulnerabilitate multiplicată de:
1. Presiunea Inflaționistă: Deficitul mare alimentează cererea artificială în economie, ceea ce menține prețurile ridicate. Când statul pompează bani în consum, lupta Băncii Naționale cu inflația devine mult mai dificilă, iar puterea de cumpărare a cetățeanului scade.
2. Costul Creditării: Piețele financiare ne percep ca pe un debitor cu risc. Un deficit record înseamnă că ne împrumutăm la dobânzi mai mari decât vecinii noștri, plătind sume uriașe doar pentru a acoperi datoriile vechi, în loc să folosim acei bani pentru dezvoltare.
Care sunt șansele de a ieși din procedura de deficit excesiv?
În orizontul de timp 2027-2028, România se află sub observație strictă. Singura cale reală de ieșire este o reducere drastică a cheltuielilor statului și o colectare mult mai eficientă”, apreciază Claudiu Trandafir.
Cum se poate ameliora situația
Într-un context marcat de instabilitate politică ne lovim de Capcana Populismului, atrage atenția economistul.
„Am văzut deja rezistența feroce la transparență exemplificată recent prin reacțiile la reformele de tip Bolojan. Fără aceste reforme structurale, inclusiv îndeplinirea Jalonului 443 din PNRR, cele 10 miliarde de euro blocate la Bruxelles vor rămâne acolo, iar deficitul va trebui acoperit prin împrumuturi și mai scumpe, luate de pe piețele externe.
Situația nu se îmbunătățește prin rugăciuni sau amânări, ci prin măsuri active care să vizeze eficiența.
Ca o primă măsură, listarea companiilor de stat la Bursa de Valori București (BVB) ar opri scurgerile de bani către sinecuri politice și ar atrage capital proaspăt în economie, fără a mai crește datoria publică a statului.
Apoi, fiecare leu împrumutat trebuie să meargă obligatoriu în investiții și nu în consum. Să dezvoltăm infrastructura, tehnologie AI și independența energetică. Banii trebuie să producă valoare, nu să fie înghițiți de pensii speciale sau de un aparat de stat supradimensionat.
Digitalizarea ANAF este singura metodă de a crește veniturile fără a mări taxele pentru cei care plătesc deja corect. Vânătoarea evaziunii trebuie făcută prin tehnologie și interoperabilitatea bazelor de date, nu prin birocrație pe hârtie.
Economia se bazează pe încredere. Un deficit record este un credit luat pe numele generațiilor viitoare. Dacă nu alegem acum eficiența în locul populismului, nota de plată va fi mult mai greu de achitat peste câțiva ani”, conchide Claudiu Trandafir.
