Agricultura românească se arată promițătoare în 2026. Specialist: Avem semnale pozitive
În pofida incertitudinilor cu care se confruntă fermierii, legate de preţuri, costuri şi acces la finanţare, perspectivele pentru anul agricol 2026 sunt pozitive.
Evoluţiile din agricultura românească se arată promițătoare după primul trimestru din 2026.
„Anticipăm un an cu rezultate bune din punct de vedere al producţiilor pentru culturile de toamnă. Aţi văzut cât a plouat în toamna aceasta şi cum a fost iarna. Mai bine avem umiditate excesivă şi nu facem tratamente decât să nu facem nimic pentru că nu a plouat de şase luni.
Nu anticipez creşteri foarte mari la preţurile de producție. Efectul scumpirilor la îngrăşăminte şi motorină este atenuat pentru culturile de toamnă, deoarece fermierii s-au aprovizionat din toamnă şi au beneficiat de costuri mai mici.
Probabil că motorina şi îngrăşămintele puse cap la cap se traduc într-o creştere a cheltuielilor de producţie între 7 şi 10%”, a declarat pentru DigiEconomic, Liviu Dobre, specialist agricol.
Fermierii sunt vulnerabili financiar
În ceea ce priveşte finanţarea în agricultură, costurile vor rămâne ridicate şi în 2026, iar acest fapt constituie o presiune suplimentară pentru fermieri.
„Costul creditării va rămâne ridicat. Inflaţia se menţine la un nivel înalt, iar presiunea asupra acesteia persistă, astfel că nu anticipăm scăderi ale costurilor de finanţare.
Gradul de îndatorare este ridicat, marjele sunt în scădere la nivelul fermelor din România, dar, pe partea pozitivă, fermierii sunt mult mai atenţi la cheltuielile pe care le fac, încercând să-şi planifice mai bine financiar activitatea”, a explicat Liviu Dobre.
Agricultura românească, sensibilă la conflictul din Iran
Închiderea Strâmtorii Ormuz de mai bine de o lună, ca urmare a războiului din Orientul Mijlociu, a creat haos în lanțurile globale de aprovizionare. Din această cauză, prețurile bunurilor atât de necesare în agricultură au explodat.
„Preţul motorinei a înregistrat o creştere de aproximativ 40% faţă de anul trecut, iar la îngrăşăminte,în medie, vorbim de o creştere cu 25% a costului. Sprijinul acordat de autorități pentru motorina utilizata în agricultură, sub formă de preţ redus, fără accize şi TVA, va fi benefic pentru sectorul agricol”, apreciază specialistul.
Dependenţa de importurile de îngrăşăminte rămâne însă un punct sensibil pentru fermierii români. Doar reluarea activităţii combinatului Azomureş ar putea reduce costurile logistice.
„România nu are în prezent o capacitate de producţie locală. Dacă se găseşte o soluţie pentru repornirea Azomureş, acest lucru nu poate decât să ajute”, conchide Dobre.
