Semnal de încetinire în economia din România. Scade cererea de forță de muncă
Datele publicate luni, 30 martie, de Institutul Național de Statistică (INS), confirmă o tendință de răcire a pieței muncii din România pe parcursul anului trecut. Indicatorii privind locurile de muncă vacante arată o scădere atât în volum, cât și ca rată, sugerând o diminuare a cererii de forță de muncă din partea angajatorilor în 2025 comparativ cu 2024.
În 2025, numărul mediu anual al locurilor de muncă vacante a fost de 31.000, în scădere cu 5.000 față de anul precedent. Totodată, rata medie anuală a acestora a ajuns la 0,60%, cu 0,10 puncte procentuale mai mică decât în 2024.
Acest indicator exprimă ponderea locurilor de muncă disponibile în totalul posturilor din economie (ocupate și vacante) și este utilizat pentru a evalua nivelul cererii de personal la nivel național.
Diferențe între sectoarele economice
Analiza pe activități economice arată că, în 2025, cele mai ridicate rate ale locurilor de muncă vacante s-au înregistrat în:
producția și furnizarea de energie electrică și termică, gaze, apă caldă și aer condiționat (1,77%), administrația publică (1,21%), activități culturale și recreative (1,04%), precum și transport și depozitare și intermedieri financiare și asigurări (câte 1,02%).
Industria prelucrătoare a concentrat aproximativ 18% din totalul locurilor de muncă vacante, echivalentul a 5.600 de posturi, în timp ce rata medie anuală în acest sector a fost de 0,52%.
Sectorul bugetar a cumulat aproape 23% din totalul locurilor vacante. Dintre acestea, 3.300 de posturi s-au regăsit în administrația publică, 2.600 în sănătate și asistență socială, iar 1.100 în învățământ.
La nivel opus, cele mai reduse rate au fost înregistrate în alte activități de servicii (0,19%), industria extractivă (0,20%) și tranzacțiile imobiliare (0,22%). În aceste domenii, numărul locurilor vacante a fost sub 100 pentru fiecare categorie.
Evoluția față de anul 2024
Comparativ cu 2024, scăderi ale ratei medii anuale a locurilor de muncă vacante au fost observate în mai multe sectoare, cele mai semnificative fiind în distribuția apei și gestionarea deșeurilor (-0,41 puncte procentuale), activități culturale și recreative (-0,40 puncte procentuale) și intermedieri financiare și asigurări (-0,21 puncte procentuale).
În ceea ce privește numărul de locuri vacante, cele mai mari reduceri au fost în industria prelucrătoare (-2.100), comerț (-800) și sănătate și asistență socială (-700).
Pe de altă parte, unele sectoare au înregistrat creșteri. Activitățile profesionale, științifice și tehnice au avut o majorare a ratei (+0,32 puncte procentuale) și a numărului de locuri vacante (+500), iar construcțiile au consemnat o creștere de aproximativ 200 de posturi.
Structura pe ocupații
În funcție de ocupații, cea mai mare cerere de forță de muncă în 2025 s-a înregistrat în rândul specialiștilor (grupa majoră 2), cu o rată de 0,75% și 9.100 de locuri vacante. Funcționarii administrativi au urmat, cu o rată de 0,72%.
În termeni absoluți, după specialiști, cele mai multe locuri vacante au fost înregistrate în rândul lucrătorilor din domeniul serviciilor, cu 4.500 de posturi.
Cele mai scăzute valori s-au observat în cazul lucrătorilor din agricultură, silvicultură și pescuit (0,25% și aproximativ 100 de locuri vacante), precum și în cazul funcțiilor de conducere de nivel înalt.
Comparativ cu 2024, majoritatea grupelor ocupaționale au înregistrat scăderi ale ambilor indicatori. Reduceri mai accentuate au fost înregistrate în rândul lucrătorilor din servicii (-1.200 de locuri) și al specialiștilor (-1.300 de locuri). Creșteri ușoare au fost consemnate doar pentru funcționarii administrativi și lucrătorii din agricultură.
Disparități regionale
La nivel regional, în 2025, cele mai ridicate valori ale ratei locurilor de muncă vacante s-au înregistrat în regiunea București-Ilfov (0,98%), urmată de Nord-Vest (0,59%) și Vest (0,53%).
Regiunea București-Ilfov a concentrat și cel mai mare număr de locuri vacante, respectiv 12.100, reprezentând aproximativ 40% din totalul național.
Regiunile Nord-Vest, Centru și Sud-Muntenia au cumulat împreună circa o treime din total, în timp ce regiunea Sud-Vest Oltenia a înregistrat cele mai scăzute valori (0,25% și 1.000 de locuri vacante).
Comparativ cu anul anterior, toate regiunile au consemnat scăderi ale indicatorilor. Cele mai mari diminuări ale ratei au fost în regiunea Vest (-0,19 puncte procentuale), București-Ilfov (-0,12 puncte procentuale) și Sud-Vest Oltenia (-0,11 puncte procentuale).
În ceea ce privește numărul locurilor vacante, cele mai mari scăderi au fost în București-Ilfov (-1.300) și în regiunea Vest (-1.000).
