Analiză Vânzările din retail continuă să scadă. Expert: „Românii lasă mai mulți bani în magazine, dar pleacă acasă cu mai puține produse"
Volumul cifrei de afaceri din comerțul cu amănuntul a continuat să se reducă în aprilie, potrivit datelor publicate joi, 4 iunie, de Institutul Național de Statistică (INS). Comparativ cu aceeași lună a anului trecut, vânzările din retail au scăzut cu 5,4% ca serie brută și cu 6,3% în serie ajustată în funcție de numărul de zile lucrătoare și de sezonalitate.
Datele arată că declinul consumului se accentuează după un început de an dificil pentru comerțul românesc. În primele patru luni din 2026, cifra de afaceri din comerțul cu amănuntul a fost cu 5,8% mai mică față de perioada similară din 2025.
Potrivit INS, în aprilie, comparativ cu luna martie, volumul cifrei de afaceri din comerțul cu amănuntul (fără autovehicule și motociclete) a scăzut cu 1,4% ca serie brută și cu 2,6% ca serie ajustată.
Declinul lunar a fost determinat în principal de reducerea vânzărilor de carburanți, care au coborât cu 5,2% în serie brută și cu 3,5% în serie ajustată. De asemenea, au fost raportate scăderi la produsele nealimentare (-0,9% brut și -1,4% ajustat) și la produsele alimentare, băuturi și tutun (-0,1% brut și -1,8% ajustat).
RECOMANDAREA NOASTRĂ
Cât costă o excursie cu mașina în principalele destinații europene. Prețurile au luat foc în sezonul concediilor. Ghid complet
Raportat la aprilie 2025, toate marile categorii de produse au înregistrat scăderi.
Cele mai afectate au fost vânzările de produse nealimentare, care au coborât cu 6,3% în serie brută și cu 7,9% în serie ajustată. Vânzările de produse alimentare, băuturi și tutun au scăzut cu 6,7%, respectiv 6,6%, în timp ce comerțul cu carburanți a înregistrat reduceri de 0,7% și 2,1%.
Primele patru luni ale anului confirmă tendința de încetinire a consumului
Datele cumulate pentru perioada ianuarie-aprilie indică o scădere de 5,8% a volumului cifrei de afaceri din comerțul cu amănuntul față de aceeași perioadă din 2025.
Cea mai amplă reducere s-a înregistrat la produsele nealimentare, unde vânzările au fost mai mici cu 8,7%. Produsele alimentare, băuturile și tutunul au consemnat un recul de 3,8%, iar comerțul cu carburanți a scăzut cu 2%.
În seria ajustată sezonier, declinul total este de 5,5%, în condițiile în care produsele nealimentare au înregistrat o scădere de 8,3%, produsele alimentare de 3,5%, iar carburanții de 1,6%.
Datele INS arată că tendința negativă s-a instalat încă de la începutul anului.
Evoluția anuală a cifrei de afaceri din comerțul cu amănuntul, în serie ajustată, a fost:
- ianuarie 2026: -2,0%;
- februarie 2026: -5,9%;
- martie 2026: -3,8%;
- aprilie 2026: -6,3%.
Astfel, aprilie marchează cea mai amplă contracție a consumului din acest an.
„Românii plătesc mai mult, dar consumă mai puțin”
Consultantul economic Adrian Negrescu consideră că datele publicate de INS reflectă efectele cumulate ale inflației, dobânzilor ridicate și măsurilor fiscale adoptate în ultimii ani.
„Datele INS ne arată, în esență, că românii lasă mai mulți bani în magazine, dar pleacă acasă cu mai puține produse. Scăderea consumului este rezultatul unui cocktail de factori economici”, a declarat acesta pentru DigiEconomic.
Potrivit expertului, deși salariile au crescut în anumite sectoare, acestea nu au reușit să recupereze integral pierderea puterii de cumpărare generată de scumpirile din ultimii ani.
„Salariile nu au ținut pasul în mod real cu inflația acumulată în ultimii trei ani. În plus, România continuă să aibă unele dintre cele mai ridicate dobânzi din Uniunea Europeană. Pentru sute de mii de români cu credite, ratele mai mari înseamnă mai puțini bani disponibili pentru consum”, explică Negrescu.
Produsele nealimentare, cele mai afectate
Analizând structura vânzărilor, consultantul arată că scăderea cea mai pronunțată apare exact în segmentul produselor considerate neesențiale.
„La produsele nealimentare se vede cea mai mare reducere. Românii amână cumpărarea unui televizor nou, a unui telefon, a mobilierului sau a altor bunuri care nu sunt absolut necesare. În schimb, la alimente observăm o orientare tot mai puternică spre mărcile proprii ale magazinelor și spre produsele aflate la promoție”, spune acesta.
Acesta atrage atenția și asupra costului ridicat al creditării.
„România are în continuare printre cele mai mari dobânzi din Uniunea Europeană. Pentru sute de mii de români cu credite ipotecare sau de consum, ratele lunare sunt mult mai mari decât acum câțiva ani. Fiecare leu în plus trimis către bancă este un leu în minus pentru cumpărături”, spune consultantul.
În ceea ce privește carburanții, Negrescu consideră că majorările repetate de accize au influențat comportamentul consumatorilor.
„Creșterea accizelor îi determină pe oameni să își optimizeze deplasările, să reducă anumite drumuri sau să folosească mai des transportul public”, afirmă consultantul.
Vezi și Vin noi scumpiri? Ce estimează managerii din construcții și retail pentru următoarele luni
Impact asupra economiei
Specialistul avertizează că încetinirea consumului poate avea efecte în lanț asupra întregii economii, în condițiile în care consumul gospodăriilor reprezintă principalul motor de creștere economică al României.
„În ultimul deceniu, consumul a susținut peste 60-70% din Produsul Intern Brut (PIB) al României. Când acest motor încetinește, întreaga economie începe să frâneze. Companiile își reduc comenzile, stocurile cresc, iar statul încasează mai puțin din TVA, ceea ce pune presiune suplimentară pe buget”, explică Adrian Negrescu.
În opinia sa, datele INS arată și o schimbare de comportament în rândul populației.
„Modelul de creștere bazat pe consum alimentat de salarii și credit a ajuns la o limită. Românii au devenit mai pragmatici, mai defensivi și mult mai atenți la modul în care își gestionează bugetul familiei”, concluzionează consultantul economic.
Datele publicate de INS confirmă astfel că, după mai mulți ani în care consumul a fost principalul motor al economiei, comerțul cu amănuntul traversează o perioadă de contracție, pe fondul inflației ridicate, al costurilor de finanțare mari și al incertitudinilor economice care afectează comportamentul de cumpărare al populației.
Te-ar putea interesa și Comerțul en-gros a crescut în primul trimestru din 2026. IT-ul și produsele de consum au susținut avansul pieței
