Ce urmează după PNRR? Noua strategie prin care Guvernul vrea să mențină investițiile
România trebuie să își pregătească din timp următoarea etapă de dezvoltare economică, în condițiile în care Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) se apropie de final, iar actualul exercițiu financiar european intră în ultima sa fază, susține ministrul interimar al Finanțelor, Alexandru Nazare.
În acest context, Guvernul a operaționalizat Comitetul Interministerial privind Proiectele în Parteneriat Public-Privat (CI3P), structură care va coordona dezvoltarea proiectelor strategice realizate împreună cu investitori privați.
Potrivit ministrului, decizia, semnată de premierul Ilie Bolojan la propunerea Ministerului Finanțelor, reprezintă un pas important pentru diversificarea surselor de finanțare ale marilor investiții publice.
„România are nevoie de un nou motor de dezvoltare. Pe măsură ce PNRR se apropie de final, iar actualul ciclu de finanțare europeană intră treptat în ultima sa etapă, trebuie să fim mai creativi și mai competitivi și să mobilizăm noi surse de finanțare pentru proiectele strategice”, a transmis Alexandru Nazare, într-o postare pe Facebook.
Un nou mecanism pentru pregătirea proiectelor
Noua structură va fi coordonată de Ministerul Finanțelor și va reuni reprezentanți ai nouă ministere și ai Secretariatului General al Guvernului, cu scopul de a asigura o abordare unitară în selectarea, pregătirea și monitorizarea proiectelor realizate prin parteneriat public-privat (PPP).
Comitetul va fi completat de o facilitate națională pentru pregătirea proiectelor și acordarea de asistență tehnică în perioada 2026-2028, program care ar urma să beneficieze de o alocare de până la 25 de milioane de euro.
Potrivit ministrului, acest instrument va permite realizarea unui portofoliu de proiecte mature și atractive pentru investitori, în timp ce Ministerul Finanțelor și Banca de Investiții și Dezvoltare vor avea rolul de a transforma proiectele în investiții bancabile.
Nazare: PPP nu înseamnă „bani gratuiți”
Șeful Finanțelor a subliniat că parteneriatele public-private nu trebuie privite ca o alternativă la finanțarea clasică fără costuri pentru stat, ci ca un instrument care trebuie utilizat doar acolo unde demonstrează avantaje economice.
Potrivit acestuia, proiectele vor trebui să îndeplinească mai multe condiții, printre care eficiența economică în raport cu achizițiile publice tradiționale, sustenabilitatea bugetară și distribuirea reală a riscurilor către partenerul privat care le poate gestiona cel mai bine.
„PPP nu înseamnă bani gratuiți și nici transferarea netransparentă a unor obligații în viitor”, a precizat ministrul.
Ce atribuții va avea noul comitet
Conform lui Alexandru Nazare, CI3P va avea rolul de a:
- identifica proiectele strategice care pot fi dezvoltate prin parteneriate public-private;
- coordona cadrul legislativ necesar;
- facilita colaborarea dintre instituțiile implicate;
- promova mecanisme moderne de finanțare și cofinanțare;
- construi un portofoliu național de proiecte capabile să atragă capital privat;
- menține dialogul cu Comisia Europeană și instituțiile financiare internaționale.
Ministrul Finanțelor afirmă că experiența altor state europene arată că parteneriatele public-private pot accelera dezvoltarea infrastructurii de transport, a spitalelor, școlilor, proiectelor energetice și de mediu.
El a dat ca exemple Grecia, Croația, Polonia și Turcia, țări care au utilizat acest model pentru realizarea unor investiții de amploare.
Obiectivul Guvernului este ca, în următorii cinci ani, România să construiască un portofoliu consistent de proiecte care să atragă anual investiții private de ordinul miliardelor de euro și să compenseze, cel puțin parțial, diminuarea fluxurilor financiare odată cu încheierea PNRR.
Potrivit lui Alexandru Nazare, impactul va depinde însă de calitatea proiectelor selectate, de ritmul în care acestea vor fi pregătite și de momentul în care vor intra efectiv în execuție.
Citește și Cand se va circula de la București la Pașcani pe autostradă. Autoritățile au făcut anunțul
