Românii refuză prețurile pieței. Și-au pus majorările de venituri la saltea. Temuta spirală inflație-salarii n-a găsit tracțiune

Ionuț Tudorică Data publicării: Data actualizării:
preturi mari
Foto: Profimedia

Consumul de produse și servicii este amorțit în România. Oamenii preferă să își pună majorările salariale obținute în ultimul an la saltea decât să cheltuie banii. Întâmplător sau nu, depozitele cetățenilor au crescut în martie 2024 14,2% în termeni reali, același procent cu care s-au majorat, în medie, veniturile nete ale populației în același interval. Spirala prețuri-salarii nu s-a întâmplat.

Depozitele în lei ale gospodăriilor populaţiei au crescut până la 226 miliarde de lei, cu 21,8% (14,2% în termeni reali) faţă de aceeaşi perioadă a anului anterior, informează azi Banca Naţională a României (BNR) Ultimele cifre publicate de Institutul Național de Statistică (INS) legate de veniturile românilor arată că, în februarie 2024, câştigul salarial mediu net a fost mai mare cu 14,2% față de aceeași lună a anului trecut. Așadar, avem cifre identice de creștere și la majorările salariale, și la economiile făcute în bănci de populație.

Produsele de consum s-au scumpit cu 10,4% în 2023. Prețurile continuă să crească, dar cu un ritm mai mic, ajuns acum la 6,6%, în rată anualizată. 

Aceste evoluții arată că spirala prețuri-salarii, de care se temeau unii analiști financiari, din cauza creșterile puternice ale salariului nominal, nu s-a întâmplat. Spirala prețuri-salarii este un fenomen economic în care creșterea prețurilor antrenează creșterea salariilor, care, la rândul său, provoacă o nouă creștere a prețurilor de consum, care duce la noi presiuni pe creșterea salariilor și tot așa mai departe.

Altfel, politica de menținere a dobânzilor la un nivel ridicat a Băncii Naționale pare că a dat roade, atrăgând depozitele populației și împiedicând creditul și, cu el, consumul.

Nu mai mergem la coafor. Mâncăm și fumăm mai puțin. Nu mai cumpărăm

Statisticile pieței arată că cetățenii au început să se restrângă la consum, în ciuda majorării veniturilor, indicată mai sus. Consumul de servicii, de exemplu, a stagnat. Potrivit INS, volumul cifrei de afaceri din serviciile de piaţă prestate populaţiei, faţă de luna februarie 2023, a crescut, cu un minuscul 0,3%. Scăderi însemnate s-au înregistrat la serviciile de coafură şi alte activităţi de înfrumuseţare (-19,2%) şi la activitǎţile agenţiilor turistice şi tur-operatorilor (-0,5%). 

Nici comerțul nu stă mai bine. Cifra de afaceri din comerţul cu ridicata (cu excepţia comerţului cu autovehicule şi motociclete), în luna februarie 2024, a crescut, atât ca serie ajustată sezonier cu doar 3,6%. Scăderi au înregistrat: activităţile de intermediere în comerţul cu ridicata (-11,9%), comerţul cu ridicata al bunurilor de consum, altele decât cele alimentare (-8,5%), comerţul cu ridicata al echipamentului informatic şi de telecomunicaţii (-6,2%) şi comerţul cu ridicata al produselor alimentare, al băuturilor şi al tutunului (-3,7%). 

Românii n-au mai trecut pe la service cu mașina. Dar și-au luat două roți

Cifra de afaceri din comerţul de vehicule în luna februarie 2024, comparativ cu luna februarie 2023, a înregistrat o creştere cu 6,0%, datorită creşterilor înregistrate la comerţul cu piese şi accesorii pentru autovehicule (+17,9%). Comerţul cu motociclete și servisarea lor au luat plus consistent, de 17%. Dar comerţul cu autovehicule a crescut timid,  cu 7,4%. Scăderi mari s-au înregistrat la activităţile de întreţinere şi reparare a autovehiculelor, partea care a afectat cel mai mult indicatorul, acestea scăzând cu nu mai puțin de 26,5%.