Analiză Val de taxe, val de incertitudine: România intră într-o nouă etapă fiscală anul viitor. Impactul asupra românilor
România intră într-o etapă importantă de ajustări fiscale și economice de la 1 ianuarie 2026, care vor influența atât persoanele fizice, cât și companiile. Noile măsuri includ majorarea impozitului pe clădiri și terenuri, creșterea impozitelor auto, modificări privind taxarea veniturilor din criptomonede și schimbări importante pentru PFA-uri și SRL-uri. Contextul economic este unul mixt: datele statistice recente arată evoluții importante la nivelul salariilor, producției industriale și PIB-ului. Specialiști din domeniile juridic, financiar și economic, alături de antreprenori, au explicat pentru DigiEconomic cum ar putea influența aceste schimbări mediul de afaceri, digitalizarea, predictibilitatea fiscală și gestionarea averii personale, conturând o imagine de ansamblu a economiei României la început de an.
În imobiliare, se va majora valoarea impozabilă a locuințelor, eliminând reducerile pentru clădirile construite înainte de 1990 sau cu vechime de peste 30 sau 50 de ani, iar proprietățile cu valoare de peste 2,5 milioane de lei vor fi supuse unui impozit suplimentar de 0,9% pe suma care depășește acest prag.
Terenurile intravilane, în special cele agricole, vor avea valori impozabile mai mari, iar scutirile vor fi menținute doar pentru câteva cazuri specifice.
În ceea ce privește impozitele auto, acestea includ taxe pentru mașinile electrice și hibride și eliminarea unor scutiri, aplicându-se principiul „poluatorul plătește”.
RECOMANDAREA NOASTRĂ
Șomajul tehnic nu înseamnă că îți pierzi locul de muncă. Ce se întâmplă cu pensia și vechimea
Alte ajustări vizează taxa pe coletele din afara Uniunii Europene, impozitul pe câștigurile din criptomonede, modificarea CASS pentru activități independente, veniturile din închirieri în regim hotelier și capitalul social al SRL-urilor.
Salarii, producție industrială și PIB în 2025
Conform datelor Institutului Național de Statistică (INS), câștigul salarial mediu net în septembrie a ajuns la 5.443 lei, cu creșteri în sectorul petrolier și gaze (12.433 lei) și în IT (12.136 lei) și scăderi în hoteluri, restaurante (3.383 lei) și confecții (3.446 lei).
Producția industrială a crescut față de august 2025 (+20,7% pe seria brută și +1,1% ajustată sezonier), dar pe intervalul ianuarie–septembrie 2025 s-a înregistrat o scădere de 1% pe seria brută și 0,6% ajustată.
Produsul Intern Brut (PIB) al României a crescut în cel de-al treilea trimestru cu 1,6% față de aceeași perioadă din 2024 pe seria brută și cu 1,4% ajustată sezonier, în timp ce, pentru primele nouă luni, economia a avansat cu 0,8% față de perioada similară din 2024, arătând un context mixt pentru aplicarea noilor taxe și politici economice.
Digitalizare și optimizare în afaceri
Strategul financiar Ioana Arsenie a explicat că 2026 va aduce o accelerare a reorganizării afacerilor românești: „Cred că vom avea un start de an accelerat în ecosistemul afacerilor românești, cu două tendințe principale: comasare și structura businessurilor pentru optimizare și digitalizare.”
Ea a subliniat că firmele micro, mici și mijlocii vor trece printr-un punct de inflexiune, în care prioritățile se vor muta de la optimizarea fiscală la dezvoltarea capacității de scalare și la transparență: „Nu prea mai face sens să gestionezi un business de peste 5–10 milioane euro fără sisteme interconectate optim, ERP (Enterprise Resource Planning), BI (Business Intelligence), WMS (Warehouse Management System), CRM (Customer Relationship Management). Investițiile în digitalizare devin esențiale.”
Mai mult, Arsenie a atras atenția și asupra constituirii boardurilor externe și a consultanților cu KPI (Key Performance Indicator) clar stabiliți, iar referitor la digitalizarea instituțiilor publice, a precizat că „este nevoie de o centralizare a tuturor situațiilor care ocupă timpul contribuabililor, eliminarea datelor duble și suport pentru inspectorii care trebuie să gestioneze aceste informații”.
Factorul politic și scenariile pentru 2026
Profesorul de economie Radu Nechita arată că dificultatea previziunilor economice vin în contextul factorului politic, respectiv pentru că „politicianul privilegiază efectele pe termen scurt, ceea ce poate conduce la deficite sporite și creșterea datoriei publice”.
El a conturat două scenarii pentru 2026. Primul presupune continuarea trendurilor recente, cu creșterea cheltuielilor publice mai rapid decât veniturile bugetare:
„Oricâte resurse suplimentare ar extrage statul de la contribuabili, același stat ar cheltui și mai mult. Amenințarea cea mai mare este asupra creșterii economice, adică 'viteza de îmbogățire' se va reduce.”
Al doilea scenariu presupune un consens politic privind reformele fiscale: „Dacă politicienii ajung la o percepție corectă a realității, se poate degaja un consens cu privire la măsurile inevitabile și se poate stimula capitalul român și străin prin predictibilitate și reducerea impozitelor nocive.”
Predictibilitatea legislativă
Un punct forte în previziunile pentru anul viitor este reprezentant de predictibilitate. Avocatul Ioana Grosu a menționat, într-o discuție cu DigiEconomic, că „alocarea disproporționată de efort și capital pentru conformarea la legislația complexă încetinește fluxurile economice și reduce capacitatea firmelor de a investi în inovație și dezvoltare”.
Ea a subliniat și necesitatea unui proces transparent și gradual: „Companiile trebuie să aibă timp să se adapteze la modificările fiscale, nu să reacționeze sub presiune extremă.”
De asemenea, a evidențiat importanța transparenței statului în privința execuției bugetare și a costurilor reale ale sectorului public, care „permite mediului privat să opereze pe baza unor parametri reali”.
Măsurile anti-inflaționiste și prevenirea recesiunii
Marius Luican, director general a unei companii de consultanță din București, a subliniat că măsurile anunțate pentru 2026 au un caracter anti-inflaționist: „Aceste ajustări încep să lupte cu inflația, inclusiv prin reducerea consumului aparatului public și gestionarea prețului la energie. În același timp, vor mai exista câteva măsuri fără impact semnificativ la nivel economic, dar care vor distribui costurile către populație”, a transmis acesta, adăugând că guvernul va acționa pentru a preveni recesiunea.
„Obiectivul principal este evitarea recesiunii. Reducerea veniturilor aparatului de stat cu aproximativ 10% și ajustările în prețul energiei sunt măsuri pentru a controla presiunile inflaționiste. Dacă se va amâna vreo măsură importantă, guvernul va trebui să ajusteze politica fiscală pentru a menține pedala de frână și pedala de accelerație într-un echilibru adecvat”, a mai punctat el.
În plus, el a detaliat perspectivele pe termen mediu pentru economie:
„La jumătatea anului viitor, odată cu controlul inflației, putem vedea o revenire ușoară pe trend crescător a PIB-ului României. De asemenea, se estimează eliminarea impozitului de 1% pe cifra de afaceri, așa-numitul impozit al multinaționalelor, și închiderea unor companii de stat neprofitabile, toate acestea având rolul de a stimula mediul privat și investițiile.”
Luican a concluzionat că strategia guvernamentală urmărește stabilizarea macroeconomică prin măsuri anti-inflaționiste, controlul costurilor publice și stimularea creșterii economice, pregătind terenul pentru o perioadă de ajustare și consolidare economică în 2026.
Vezi și Ce taxe și impozite cresc în 2026. CCR a dat undă verde
