Crește impozitul pe locuințe. Ce înseamnă pentru proprietari. Expert: E necesară o recalibrare a bugetului personal
Curtea Constituțională a României (CCR) a aprobat miercuri, 10 decembrie, noua legislație care majorează impozitele pe clădiri atât în mediul urban, cât și în cel rural, lege urmând să meargă la promulgare. Modificările vizează în special proprietarii de locuințe mai vechi și imobilele cu valori ridicate.
Noua lege elimină reducerile tradiționale acordate locuințelor construite înainte de 1990. Astfel, clădirile cu vechime de peste 30 sau 50 de ani vor fi supuse unor costuri mai mari.
Impozitul anual continuă să fie calculat prin înmulțirea suprafeței locuinței cu valoarea impozabilă și cu cota de impozitare decisă de autoritățile locale, care deobicei variază între 0,08% și 0,2%. Creșterile se vor resimți mai puternic în marile orașe, unde valorile imobiliare sunt ridicate.
Vezi și Ce taxe și impozite cresc în 2026. CCR a dat undă verde
Taxa suplimentară pentru proprietăți scumpe
Legea introduce și o taxă suplimentară pentru imobilele considerate de lux. Proprietățile cu valoare de peste 2,5 milioane de lei vor fi supuse unui impozit suplimentar de 0,9% pe suma care depășește pragul. Aceasta vizează în special locuințele premium și gospodăriile cu mai multe proprietăți.
Terenurile vor fi mai intens impozitate, iar scutirile se păstrează doar pentru cazuri specifice, cum ar fi terenurile din domeniul public, unitățile de învățământ, cultele religioase sau parcurile industriale.
În același timp, structurile agricole, precum solariile sau silozurile, vor fi taxate începând cu 1 ianuarie 2026, deși ministrul Agriculturii a precizat că aceste modificări nu vor fi aplicate.
Vezi și Ce se întâmplă cu impozitul pe sere și solarii. Anunțul ministrului Agriculturii
Ce cred specialiștii
Alexandru Ispir, expert în imobiliare, atrage atenția într-o discuție cu DigiEconomic că „majorarea impozitelor pe locuințe va aduce, inevitabil, o presiune suplimentară asupra proprietarilor și cumpărătorilor”.
Potrivit acestuia, pentru mulți cetățeni, „costurile anuale vor crește suficient încât să necesite o recalibrare a bugetelor”, iar unii ar putea amâna achizițiile sau chiar renunța la locuințele mai scumpe.
În același timp, expertul subliniază că piața imobiliară din România rămâne rezilientă: „Cererea de locuințe nu va dispărea, însă ritmul tranzacțiilor ar putea încetini, mai ales pe segmentul mediu, unde cumpărătorii sunt sensibili la orice modificare de cost.”
Pentru dezvoltatori, contextul fiscal impune „marje mai mici și o atenție mai mare la eficiența proiectelor”, adaugă Ispir.
„Chiar dacă nu anticipăm o scădere abruptă a pieței, următorii ani vor aduce mai multă prudență, negocieri mai ferme și o selecție mai riguroasă a proprietăților care își păstrează atractivitatea”, a conchis acesta.
Practic, o locuință medie de 100 mp într-un oraș mare poate genera creșteri de câteva sute sau chiar mii de lei anual. Proprietarii de locuințe de lux vor plăti suplimentar 0,9% din valoarea care depășește pragul de 2,5 milioane lei. Ajustările fiscale vor fi resimțite cel mai puternic în marile orașe, în timp ce în mediul rural efectele sunt mai moderate.
Perspective macro: explicații de la Guvern
Ionuț Dumitru, consilier al premierului Ilie Bolojan, a explicat miercuri, 10 decembrie, la Digi24, că „dacă ne uităm la taxele pe proprietate, o să vedem într-adevăr o creștere destul de semnificativă de la 1 ianuarie, însă mai trebuie spus un lucru care e scăpat din vedere: România încasează din taxele pe proprietate circa 0,5% din PIB, față de o medie europeană care este în jur de 1,6% din PIB, cam de trei ori mai mare”.
Dumitru subliniază că majorarea impozitelor este justificată: „Oricum ne uităm la cifre, vedem că din taxele pe proprietate România încasează foarte puțin față de mediile europene. Atunci, o creștere a impozitelor pe proprietate ar fi justificată, mai ales dacă ne uităm la cei din Europa Centrală și de Est, în Polonia sau Ungaria, unde taxele pe proprietate sunt mult mai mari.”
Consilierul premierului a mai precizat că măsura este parte a angajamentelor României prin PNRR și face parte din „programul de ajustare pe care România îl implementează pentru a putea reduce deficitul bugetar uriaș, care pune presiune foarte mare pe datoria publică”.
