Prăbușirea monedei naționale din Iran declanșează proteste de amploare în țară, pe fondul inflației mari și al presiunilor economice
Iranul se confruntă cu cele mai ample proteste din ultimii trei ani, declanșate de deprecierea accelerată a monedei naționale și de agravarea dezechilibrelor economice. Manifestațiile au izbucnit luni, 29 decembrie, după ce rialul iranian a atins un minim istoric față de dolarul american, iar guvernatorul Băncii Centrale a Iranului și-a anunțat demisia, scrie ApNews.
Rialul iranian s-a depreciat puternic la finalul săptămânii trecute (22 - 28 decembrie), ajungând duminică (28 decembrie) la un curs de 1,42 milioane de riali pentru un dolar. Luni, moneda s-a tranzacționat la aproximativ 1,38 milioane de riali pentru un dolar, potrivit informațiilor din piață trasmise de ApNews. Evoluția marchează o scădere severă comparativ cu anul 2022, când Mohammad Reza Farzin a preluat conducerea Băncii Centrale, iar cursul era de aproximativ 430.000 de riali pentru un dolar.
Televiziunea de stat iraniană a confirmat demisia lui Farzin, în timp ce informații privind plecarea sa circulau de mai multe zile în presa locală.
Proteste în marile centre comerciale
Pe fondul prăbușirii monedei, comercanți și mici antreprenori au ieșit în stradă în Teheran, inclusiv pe Saadi Street și în zona Shush, aflată în apropierea Marelui Bazar. Agenția oficială IRNA a confirmat protestele, iar martori au relatat manifestații similare în orașe precum Isfahan, Shiraz și Mashhad. În unele zone din capitală, forțele de ordine au intervenit cu gaze lacrimogene pentru a dispersa protestatarii.
O parte dintre comercianți și-au închis magazinele, în semn de protest față de situația economică, potrivit agenției semioficiale ILNA, deși o parte dintre afaceri au continuat să funcționeze.
Deprecierea rapidă a rialului a accentuat presiunile inflaționiste, afectând prețurile bunurilor de bază și puterea de cumpărare a populației. Datele centrului național de statistică arată că rata anuală a inflației a ajuns în decembrie la 42,2%, cu 1,8 puncte procentuale peste nivelul din luna noiembrie.
Creșterile de preț sunt semnificative în special la alimente, unde scumpirile au atins 72% față de aceeași perioadă a anului trecut. Produsele din domeniul sănătății și serviciile medicale s-au scumpit cu aproximativ 50%. În acest context, mai mulți analiști și critici ai guvernului avertizează asupra riscului apropierii de un scenariu de hiperinflație.
Îngrijorările au fost amplificate de informații apărute în presa oficială iraniană potrivit cărora autoritățile iau în calcul majorări de taxe în noul an iranian, care începe pe 21 martie. În paralel, o modificare recentă a prețului benzinei este considerată un factor suplimentar de presiune asupra bugetelor gospodăriilor.
Context geopolitic și impact asupra economiei
Evoluțiile economice sunt influențate și de contextul geopolitic. Rialul iranian se tranzacționa la aproximativ 32.000 de unități pentru un dolar în 2015, în momentul semnării acordului nuclear care a dus la ridicarea unor sancțiuni internaționale. Retragerea unilaterală a Statelor Unite din acord, în 2018, a determinat reintroducerea sancțiunilor și a afectat semnificativ economia iraniană.
În septembrie, Națiunile Unite au reimpus sancțiuni legate de programul nuclear, prin mecanismul cunoscut drept „snapback”. Acestea au dus la înghețarea unor active iraniene din străinătate, la blocarea tranzacțiilor cu armament și la sancțiuni suplimentare legate de programul de rachete balistice.
În același timp, persistă incertitudini legate de riscul unor noi confruntări militare, după conflictul de 12 zile din luna iunie dintre Iran și Israel. Temerea unei escaladări regionale, cu posibila implicare a Statelor Unite, contribuie la volatilitatea piețelor și la deteriorarea încrederii economice interne.
