Testul economic al României: deficitul și criza energetică. Ministru: „Trebuie să menţinem traiectoriile fiscale”
România se află în fața unui test major în 2026, care vizează capacitatea de a-și menține disciplina fiscală și de a respecta țintele de deficit, în contextul suprapunerii crizei bugetare cu cea energetică. Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, avertizează miercuri, 1 aprilie, că evitarea derapajelor populiste este esențială pentru stabilitatea economică și credibilitatea țării în fața investitorilor.
„Adevăratul test al României în 2026 îl reprezintă capacitatea sa de a-şi menţine traiectoria fiscală, de a respecta obiectivele de deficit pe care şi le-a impus, de a susţine cetăţenii şi companiile, astfel încât să nu se confrunte cu şocuri majore fără a cădea din nou în capcana populismului.
În timp ce ne dorim să devenim membri OCDE anul acesta, un obiectiv esenţial susţinut de implementările în ultimul an ale acestor proiecte în care suntem angajaţi, în acelaşi timp încercând să menţinem credibilitatea pentru piaţa externă încurajând investiţiile străine directe”, a afirmat Nazare, în cadrul unei conferințe de specialitate.
Criză dublă: bugetară și energetică
Potrivit acestuia, economia României se confruntă în prezent cu o situație complexă, în care presiunile interne se suprapun peste evoluțiile externe.
„Ne confruntăm cu o criză naţională la fel ca anul trecut. Anul trecut era doar criza bugetară, însă anul acesta se suprapune cu o nouă criză, criza energetică, care în principiu este o criză globală şi europeană ca urmare a acestui al doilea conflict demarat în Orientul Mijlociu”, a explicat ministrul Finanţelor, citat de news.ro
Deficitul, principala provocare
Ministrul Finanțelor a subliniat că România a pornit de la un nivel ridicat al deficitului bugetar, de 9,3% din PIB, cel mai mare din Uniunea Europeană, însă au fost făcuți pași pentru corectarea dezechilibrelor.
„În momentul în care am început mandatul, România avea cel mai mare deficit bugetar din Uniunea Europeană - 9,3. Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă a fost oprit pentru că nu s-a mai oferit încredere în capacitatea naţională de a aduce planurile la bun final. Ţara se confrunta cu un downgrade de credit.
Acela a fost punctul de început. Au urmat o serie de decizii concrete. Am adus deficitul de numerar de la 7 la 6,7 în mai puţin de un an, cu o ajustare primară pentru plăţile nete de 1,6%. În 2026, obiectivul nostru este de 6,2%, sub nivelul impus de Comisia Europeană şi am înregistrat pentru prima dată surplus bugetar, pentru prima dată în ultimii şapte ani, în februarie”, a mai subliniat Nazare.
Nazare a insistat asupra faptului că ajustarea fiscală nu a fost realizată în detrimentul investițiilor publice.
„Doresc să subliniez că disciplina fiscală nu a venit pe cheltuiala investiţiilor. Ba chiar din contră, în 2025, cheltuielile cu investiţii au ajuns la 138 de miliarde, cu 16% mai mult comparativ cu anul precedent, iar în 2026, bugetul nostru va face ca spaţiul pentru investiţii să ajungă la 164 de miliarde.
Aceasta înseamnă cu peste 32 de miliarde de euro într-un singur an fiscal astfel încât să ajungă la 8% din PIB. Cofinanţările europene au crescut la peste 100 de miliarde de lei, iar costurile de operare pentru stat au scăzut în cadrul bugetului de anul acesta, iar capacitatea de investiţie sporeşte”, a mai declarat ministrul Finanţelor.
Drumul către zona euro
Ministrul Finanțelor a subliniat că respectarea disciplinei fiscale este esențială și pentru obiectivul pe termen lung al aderării la zona euro.
„Dacă ne uităm către viitor şi ne gândim la a deveni membru a zonei euro, dorim să facem acest lucru, însă trebuie să fim conştienţi de faptul că, fără procedurile de depăşire a deficitului, nu putem să ne apropiem de zona euro. Trebuie să menţinem traiectoriile fiscale, să ieşim din procedura de exces de deficit, ceea ce impune un nivel sporit de angajament din partea întregii clasei politice nu pentru un an, nu pentru doi ani, ci pentru următorii patru-cinci ani”, a mai afirmat Nazare.
