România, Grecia și Bulgaria vor avea poduri peste Dunăre prin axa de transport Marea Neagră – Marea Egee. Implicații logistice
Guvernele României, Greciei și Bulgariei au semnat miercuri, 3 decembrie, la Bruxelles, un Memorandum de Înțelegere privind cooperarea transfrontalieră în cadrul Platformei Coridorului Marea Neagră–Marea Egee. Documentul prevede accelerarea proiectelor de infrastructură rutieră, feroviară și navală care conectează cele două mări prin teritoriile celor trei state.
Actul a fost semnat de vicepremierul și ministrul Transporturilor din Bulgaria, Grozdan Karadjov, ministrul adjunct al Transporturilor din Grecia, Konstantinos Kiranakis, și secretarul de stat român pentru transporturi, Ionuț Cristian Săvoiu.
Inițiativa este susținută de Comisia Europeană, prin comisarul pentru transporturi și turism, Apostolos Zidzikostas, care a anunțat formarea unui grup de lucru al Comisiei Europene pentru sprijin tehnic și financiar.
Documentul include obiective privind infrastructura comună, în special pe sectorul dunărean. Bulgaria a propus construirea a trei noi poduri peste Dunăre: un pod suplimentar la Ruse–Giurgiu, un pod Silistra–Călărași și un pod Nikopol–Turnu Măgurele.
De asemenea, sunt prevăzute modernizări ale rutelor de feribot Oryahovo–Bechet, Sviștov–Zimnicea și Silistra–Călărași, astfel încât acestea să poată fi utilizate atât pentru transport civil, cât și pentru mobilitate militară, conform standardelor europene.
Trei axe de transport între Marea Egee și Marea Neagră
Planul de acțiune al memorandului definește modernizarea conexiunilor rutiere și feroviare pe trei direcții principale:
Axa vestică
Atena – Sofia – Vidin/Calafat – București – Europa Centrală.
Axa centrală
Salonic – Alexandroupolis – Svilengrad – Ruse – București, cu extindere spre Ucraina și Republica Moldova.
Axa estică
Alexandroupolis – Burgas – Varna – Constanța, rută care conectează direct porturile de la Marea Egee cu cele de la Marea Neagră.
Cele trei state au convenit să folosească instrumentele financiare europene din cadrul Mecanismului pentru Interconectarea Europei (CEF), în actualul și viitorul cadru financiar multianual 2028–2034.
Finanțarea va fi coordonată pentru a evita suprapunerile și pentru a asigura o alocare eficientă a fondurilor. Pe lângă resursele europene, vor fi utilizate și parteneriate public-private și alte instrumente financiare ale instituțiilor europene.
Implicații logistice pentru România
Pentru România, proiectele incluse în memorandum vizează:
- creșterea capacității de conectare cu Bulgaria prin poduri și rute de transport modernizate;
- integrarea portului Constanța în noile fluxuri logistice regionale;
- îmbunătățirea accesului rutier și feroviar către Grecia;
- creșterea interoperabilității infrastructurii pentru transport militar, în contextul obligațiilor UE și NATO.
